Home / SANATATE / BOLI ȘI TRATAMENTE / Angina pectorală – când apare și cum se recunoaște

Angina pectorală – când apare și cum se recunoaște

Angina pectorală este una dintre cele mai răspândite afecțiuni ale inimii. Este boala arterelor care irigă inima, arterele coronare. De unde şi celelalte denumiri: boală coronară, cardiopatie coronariană, cardiopatie ischemică coronariană. Angina pectorală este o disfuncţionalitate apărută în muşchiul inimii, din cauza unui dezechilibru între aportul de sânge şi nevoia de oxigen a inimii.

Angina pectorală

Angina pectorală poate fi generată de excesul de alimente, de ritmul accelerat al vieţii cotidiene, lipsa de exerciţiu fizic, sursele de poluare (fumat, alcool, droguri, dopaj). Manifestarea clinică cea mai dramatică a bolii este infarctul de miocard, accident major la care bărbaţii sunt mai predispuşi decât femeile.

Când apare angina pectorală?

Depunerea de grăsimi în pereţii şi interiorul arterelor, care duce la îngustarea lor. Angina pectorală este cauza infarctului de miocard (suferinţă adesea mortală), a morţii subite (chiar în lipsa infarctului), a aritmiilor cardiace majore ori a insuficienţei cardiace.

Cum se recunoaște angina pectorală?
Bolnavul are o suferinţă dureroasă, opresivă sau constrictivă în piept, cu aspecte mai speciale. Aspectul anginos apare mai des la mers, îndeosebi în urcuş sau pe scări, dar indiferent de forma activităţii, angina survine în timpul efortului şi slăbeşte prompt când bolnavul se opreşte şi stă liniştit. Uneori, senzaţia anginoasă nu este percepută ca durere, ci ca o sufocare, sfâşiere, arsură, constricţie, ca o asfixie, simptome atribuite adesea indigestiei. Crizele care apar după exces la masă ori o supărare mare trec la mai mult de 15-20 de minute. O altă caracteristică pentru angina pectorală este întărită de observația că o tabletă de nitroglicerină ținută sub limbă scurtează accesul aproape întotdeauna.

Tratament pentru angina pectorală

Durata scăzută de viaţă a bolnavilor anginoşi este din cauza prezenţei concomitente a diabetului, hipertensiunii, insuficienţei cardiace, stări care necesită extinderea remediilor, dar fără exces de medicamente care intoxică organismul. Se impun repaus şi relaxare fizică şi psihică în caz de angina pectorală.

Dietoterapie angina pectorală

– Se vor consuma preponderent vegetale, fructe, legume proaspete, lapte, lactate nefermentate, degresate.

– Reducerea surplusului de greutate a corpului prelungeşte viaţa prin diminuarea aterosclerozei, diabetului, hipertensiunii, infarctului.

– Se va reduce portia de carne şi se va apela la un consum moderat de peşte, ce are un efect protector asupra bolilor cardiovasculare.

– Usturoiul, doi sau trei căţei zilnic, luaţi cu puţin lapte şi tărâţe, pentru a fi bine toleraţi, ameliorează circulaţia mai bine decât medicamentele, nu lipsite de efecte secundare; tărâtele și grâul scad colesterolul şi zahărul din sânge și au un aport sporit de vitamine B naturale.

Renunţarea la fumat îmbunătăţeşte starea pereţilor vasculari şi calitatea sângelui.

Cafeaua și condimentele diuretice trebuie reduse, deoarece prima creşte numărul de bătăi ale inimii, „obosind-o”, iar celelalte cresc vâscozitatea sângelui, îngreunând circulaţia, mai ales în capilare.

Alcoolul — un factor toxic important pentru muşchiul cardiac, trebuie băut cu moderaţie, doar la ocazii.

Activităţile fizice dozate judicios combat sedentarismul, ameliorând funcţionarea inimii.

Eliminarea stresului prin multă odihnă.

Fitoterapie:

Infuzie de păducel pentru angina pectorală

Se pun într-un vas șapte linguri de fructe de pădure (de exemplu măceşe, care au vitamina C). Se aşază vasul pe o placă termorezistentă, se pune o lingură de păducel şi se toarnă șapte pahare de apă clocotită. Se lasă să se răcească 24 de ore. Apoi, se strecoară conţinutul, se storc bine fructele de pădure, iar lichidul obţinut se păstrează la frigider. Se bea câte un pahar de trei ori pe zi, în timpul mesei.

În Germania, tinctura de păducel este considerată singurul medicament pentru angina pectorală. Nitroglicerina nu face altceva decât să calmeze, pe când plantele medicinale vindecă. Este bine ca la primele modificări cardiace (palpitaţii) să treceţi la tratamentul cu tinctură de păducel. Să o aveţi întotdeauna cu dvs., într-un flacon metalic, alături de un flacon cu puţină apă. Când simţiţi o slăbiciune cardiacă, puneţi în flaconul cu apă 20 de picături de tinctură şi totul se rezolvă miraculos de repede.

Ce trebuie să ştim despre infarctul miocardic?
Deseori, acesta nu apare ca un fenomen izolat, ci este anunţat de durerile anginoase, care preced apariţia lui cu câteva ore, zile sau săptămâni. Durerile anginoase se prezintă sub forma unui „disconfort toracic” perceput de bolnav sub diverse forme: durere, greutate, constricţie, apăsare, gheară ce apare în piept. Se însoţeşte frecvent de transpiraţie, anxietate, palpitaţii sau stare de oboseală extremă.

Atentie la hipertermie!

Temperatura în cameră vara să nu depăşească 26 de grade Celsius. Între 30 şi 35°C, creşte frecvenţa pulsului şi a debitului cardiac, apare vasodilataţia periferică, urmată de hipotensiune arterială, fapt ce poate duce la leşinuri sau colaps, creşterea frecvenţei respiraţiei, pierderea unei mari cantităţi de apă şi săruri minerale prin transpiraţie, urmată de reducerea funcţiei renale, scăderea secreţiilor digestive şi a acidităţii gastrice cu favorizarea apariţiei unor fenomene dispeptice, scăderea capacităţii de concentrare şi atenţie, a capacităţii de efort fizic şi psihic şi apariţia somnolenţei. Deshidratările cele mai grave apar la copiii şi bătrânii cărora, preventiv, li se recomandă să bea zilnic cel puţin doi litri de lichide, chiar dacă nu le este sete.

Peste o temperatură de 35-37°C, capacitatea de adaptare a organismului este depăşită. Un risc crescut îl prezintă cardiacii, bolnavii cu afecțiuni renale sau pulmonare.

Așadar, în caz de hipertermie, drumul spre infarct trece prin apariția unor dureri de cap, ameţeală, cădere de tensiune arterială.

Hidroterapie

Băile cu extract de ace de pin au o influenţă extrem de relaxantă la persoanele irascibile, fiind în acelaşi timp şi un întăritor cardiac. Aceste băi au un efect benefic şi în cazul insomniilor, astmului, durerii articulare, bolilor de piele, obezităţii, afecţiunilor respiratorii.

Pentru a pregăti extractul se pun la fiert, timp de 30 de minute, ace şi conuri de pin. Se lasă la răcit 12 ore (extractul pe care-l cumpăraţi din farmacii este de culoare verde, datorită unor coloranţi sintetici). În stare naturală, extractul este de culoare maronie. La o cadă de apă, se adaugă 1,5 litri de extract. Aburii încărcaţi cu uleiuri volatile acţionează asupra mucoaselor, de aceea pot fi folosiţi în tratamentul căilor respiratorii, dacă în baie se vor pune 20-30 picături din ulei veritabil de ace de pin.

Terapia cu sirop de pătrunjel pentru angina pectorală

Siropul de pătrunjel este indicat în tratamentul cardiopatiei ischemice dureroase şi a nevrozei cardiace.

Ingrediente: un litru de must roşu sau alb, zece tulpini de pătrunjel verde cu frunze, două linguri oţet de mere.

Mod de preparare și administrare: Se fierb ingredientele de mai sus timp de zece minute. După primul clocot, se adaugă 300 g miere şi se mai fierb încă patru minute. Se strecoară imediat şi se pune siropul în sticle bine închise, la frigider. Se iau una-trei linguri pe zi sau, în caz de criză, una-două linguri…

Rețetă pentru a opri bătăile accelerate de inimă
În cazul în care inima bate cu putere și pulsul creşte, se prepară repede un ceai de valeriană (o linguriţă) şi 100 g cartofi tăiaţi mărunt. Se înfierbântă 100-150 ml apă până la clocotire şi se toarnă peste valeriana amestecată cu cartofi cruzi tăiati mărunt. Se acoperă vasul şi se lasă cinci-zece minute să se răcească. Se bea lichidul în totalitate. Bătăile inimii, ca şi pulsul, vor scădea imediat.

Loading..