Arterita este determinată de obstrucţionarea unei artere printr-o placă de aterom (depozit grăsos).
În 5% dintre cazuri se impune intervenţia chirurgicală, pe lângă tratamentul medicamentos indispensabil (vasodilatatoare, pentru a mări calibrul arterelor, administrarea, posibil pe viaţă, a unui antiagregant plachetar, de tipul aspirinei). Operaţia este imperios necesară în următoarele situaţii: dacă pacientul nu se mai poate deplasa pe jos mai mult de 200-300 m fără dureri, dacă durerile apar chiar şi în caz de repaus la pat; când se produce necrozarea unuia dintre degetele de la picioare, dacă bolnavul suferă de ischemie acută (un tromb blochează o arteră).
Un procedeu puţin traumatizant, care permite înlăturarea obstacolului arterial, este angioplastia. Sub control radiologic, se introduce în arteră o fibră optică, până la locul unde aceasta este obstrucţionată. În vârf este plasat un mic balon, care se umflă, aplatizând depozitul de grăsime care înfundă artera. Pentru a evita recidiva, un fel de arc este poziţionat în interiorul arterei, pentru ca aceasta să rămână deschisă. Această intervenţie se recomandă în cazurile când obstrucţia se întinde pe suprafeţe mici (cinci-șase cm)…
În situaţii mai grave, se efectuează scurtcircuitarea obstacolului, creându-se un fel de pod de-o parte şi de alta a „dopului”. Această derivaţie este realizată cu ajutorul unei proteze vasculare ce este confecţionată dintr-o bucată de venă sau arteră recoltată din altă zonă a corpului.
