Cancerul de sân – simptome

Share

Anatomie

De la pubertate până la menopauză, sânii sunt obiectul atenției şi, în acelaşi timp, al celor mai multe dintre temerile legate de boală în cazul fiecărei femei. Descoperirea unei simple îngroşări de țesut la nivelul glandei mamare este motiv de îngrijorare profundă. Sigur, o astfel de problemă nu trebuie neglijată, dar nici nu este cazul faceți din asta o dramă, căci majoritatea leziunilor de acest fel sunt benigne.

Cancerul de sân - simptome

Construiți din țesutul adipos care le dă forma, volumul şi fermitatea specifice, sânii evoluează în funcție de mai mulți factori de-a lungul vieții: vârstă, mărime inițială, activitate fizică.

Dacă un cancer se dezvoltă la nivelul unei glande mamare, de cele mai multe ori se întinde şi la ganglionii aferenți, căci limfa poate conține şi să facă să circule celule atipice, canceroase.

Limfa circulă în toate direcțiile, dar în jur de trei sferturi dintre vasele limfatice ale sânului se deversează în ganglionii axilari, de aceea, ei devin deseori primul focar canceros creat la distanță.

Principalii factori de risc

În realitate, nimeni nu este total protejat de această boală, dar, statistic vorbind, cancerul de sân se întâlnește mai rar la doamnele sub 35 de ani, trei sferturi dintre cele afectate având mai mult de 50 de ani.

Sigur că există factori predispozanți şi determinanți specifici care fac ca anumite femei să fie mai expuse la această suferință. Este cazul acelora care nu au avut naşteri sau au avut după vârsta de 40 de ani; al celor la care prima sângerare menstruală s-a produs mult prea devreme, dar şi al celora care au intrat târziu la menopauză, precum şi al femeilor care sunt mari consumatoare de alcool. Se cunosc, de asemenea, forme genetice de cancer de sân, dar ele sunt rare, între 5-8% dintre cazuri.

Vârstă, factor genetic și istorie familială

Riscul de dezvoltare a unei forme de cancer de sân devine mai mare odată cu înaintarea în vârstă. După menopauză, pericolul continuă să crească, însă mai puțin intens.

Dacă în familie există mai multe cazuri de cancer de sân, posibilitatea de a suferi la rându-vă de o astfel de boală este mai sporit. Mai precis, riscul este de două ori mai mare la femeile ale căror rude de gradul I (soră, mamă) au suferit de cancer de sân înainte de vârsta de 50 de ani.

Cu cât vârsta la care s-a produs îmbolnăvirea este mai mică, cu atât posibilitatea de a o moşteni este mai mare. Astfel, o femeie a cărei soră s-a îmbolnăvit la 30-39 de ani de cancer de sân are un risc cumulativ de 10% de a fi ea însăși afectată înainte de a împlini 65 de ani, dar acest risc scade cu până la 5% dacă sora avea 50-54 de ani la momentul diagnosticării.

Pericolul crește dacă mai multe rude au fost afectate. O femeie având două rude bolnave cu vârste de sub 50 de ani la momentul diagnosticării are cu 25% mai multe „şanse” sa dezvolte boala înainte de 65 de ani.

La originea acestui pericol se pare că stau anumite gene, dintre care cele mai cunoscute sunt BRCA1 şi BRCA2. Acestea ar fi responsabile de 95% dintre formele familiale ereditare de cancer de sân plus ovare şi de 65% dintre formele ereditare de cancer de sân.

Pubertate, sarcină, alăptare și menopauză

Pubertatea precoce şi menopauza întârziată cresc susceptibilitatea de a fi afectată cândva de un cancer la sân. O femeie la care menopauza a survenit după 55 de ani prezintă un risc de două ori mai mare de a dezvolta boala față de una la care ultima menstră s-a produs înainte de 45 de ani.

Absenta sarcinilor sau aducerea pe lume a primului copil la o vârstă înaintată pot creşte posibilitatea de a fi atinsă de o tumoare mamară.

A avea primul copil după 30 de ani dublează riscul de a face cancer la sân faţă de o femeie care a devenit mamă înainte de 20 de ani.

Riscul creşte la femeile care au născut prima dată după 35 de ani sau nu au avut deloc copii.

Alăptatul se pare că joacă un rol protector în ceea ce priveşte apariția cancerului de sân înainte de vârsta menopauzei.

Medicația contraceptivă şi tratamentul hormonal al menopauzei

Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că legătura dintre administrarea anticoncepționalelor şi apariţia cancerului de sân este foarte slabă, chiar neglijabilă.

În ce priveşte administrarea de hormoni substitutivi (TSH) la menopauză, lucrurile sunt puţin mai delicate, medicii nerecomandând un astfel de tratament decât în cazul în care simptomele specifice alterează calitatea vieţii pacientei şi, chiar şi atunci, administrarea se va face în doze minimale şi pe termen cât mai scurt posibil.

Se pare că administrarea exclusivă de estrogeni ar favoriza apariţia tumorilor la acest nivel.

Igiena vieții

În ce priveşte igiena vieţii, nu a putut fi stabilită până acum nicio legătura între apariţia cancerului de sân şi o alimentație prea bogată în grăsimi, consum de alcool și tutun.

În schimb, obezitatea instalată la vârstă adultă sau în adolescenţă joacă un rol pozitiv în apariţia tumorilor înainte sau după menopauză. Explicaţia este simplă: surplusul de greutate şi în special obezitatea favorizează producerea în exces a mai multor hormoni la menopauză. Prin urmare, excesul de greutate = exces de hormoni = risc de cancer de sân! Nu este însă niciodată prea târziu să slăbiţi, mai multe studii au arătat o legătură directă între pierderea câtorva kilograme şi o scădere importantă a producţiei hormonale. Practicarea cu regularitate a unei activităţi fizice pentru a combate surplusul de greutate scade sensibil riscul de a face cancer de sân.

Deşi a fost o vreme suspectată ca stând la originea cumplitei maladii, operația de mărire a sânilor nu prezintă niciun pericol din acest punct de vedere. Acelaşi lucru este valabil şi pentru femeile care au optat pentru întreruperea unei sarcini în evoluţie.

Factorii care limitează riscul îmbolnăvirii

Există unii factori care limitează probabilitatea dezvoltării unui cancer de sân, valabil chiar şi în cazul femeilor unde există un risc de natură genetică.

Detectarea precoce a tumorii creşte sensibil posibilitatea vindecării.
Este important să cunoaşteţi modificările naturale ale sânilor ce survin de-a lungul ciclului menstrual, pentru a detecta la timp orice modificare.

Nu trebuie să vă analizaţi în fiecare zi, căci riscaţi să vă obsedeze şi să vă alarmaţi când nu este cazul. O dată pe lună este suficient.

Printre simptomele care trebuie să vă alarmeze sunt:
•    Apariția oricărei umflături. Primul lucru la care trebuie să vegheaţi este apariţia nodulilor. În majoritatea cazurilor, aceştia sunt benigni, nu constituie tumori; cel mai adesea e vorba de chisturi sau adenoame fibroase. Mai bine este să fiţi însă prudente şi să contactaţi imediat medicul;
•    Modificarea dimensiunii şi formei sânului;
•    Dacă pielea sânilor ia aspect de coajă de portocală, apar riduri pe suprafața lor;
•    Detectarea unei umflături la nivelul axilei;
•    Din mamelon curge o secreție roșiatică.

Detectarea prin examen medical sistematic

Efectuarea unei mamografii sau ecografii de sân este bine sa se facă măcar o dată pe an, înainte de 40 de ani şi de două sau mai multe ori după această vârstă, mai ales pentru acelea dintre dvs. la care riscul de a dezvolta o afecțiune a sânului este mare…


Share
Abonează-te pe:Yve.ro news

Articole recente