Hipertensiunea arterială

Share

Tensiunea arterială, adică forţa cu care sângele apasă pe pereţii arterelor atunci când circulă prin corp, creşte şi scade în mod natural odată cu schimbările stării emoţionale sau cu cele de ritm al activităţii. De asemenea, este absolut normal ca ea să difere de la persoană la persoană şi chiar în acelaşi organism, de la o parte a corpului la alta. Însă, atunci când ea rămâne ridicată în mod constant, se numeste hipertensiune arterială (mai mult de 140 mm/Hg presiunea sistolică, şi mai mult de 90 mm/Hg cea diastolică, ceea ce se citeşte de obicei ca fiind „14 cu 9”) si trebuie luate măsuri de corectare a situaţiei.

Tensiunea arterială

Simptomele hipertensiunii

În majoritatea a cazurilor de hipertensiune nu există semne evidente ale acestei tulburări cardiovasculare. Dacă există totuşi simptome; acestea includ:

• Dureri de cap sau de piept, sângerări nazale, senzaţie de amorţeală şi ţiuituri în urechi – poate fi vorba de o hipertensiune severă;

• Transpiraţie excesivă, crampe musculare, slăbiciune, palpitaţii şi urinare frecventă — poate fi vorba de hipertensiune apărută ca simptom al unei alte boli (o boală de rinichi, o tumoră, o disfuncţionalitate a glandelor suprarenale etc.).

Când trebuie consultat medicul?

• Dacă luați medicamente împotriva hipertensiunii (numai având recomandarea medicului) si constataţi efecte secundare îngrijorătoare — somnolenţă, constipaţie, ameţeală sau scăderea funcţiilor sexuale. Medicul trebuie să prescrie un alt tratament.

• Dacă sunteţi însărcinată – hipertensiunea vă poate afecta atât pe dvs., cât şi pe copil.

• Dacă aveţi dureri puternice de cap, vederea vă este înceţoşată, vă este greaţă şi aveţi pierderi de memorie.

Hipertensiunea cu astfel de manifestări poate produce leziuni organice iremediabile şi, dacă este netratată, poate duce chiar la infarct.

Tratament

Multe terapii complementare se concentrează pe tehnicile de relaxare. Altele caută să se apropie de originea problemei, fie schimbând stilul de viaţă al bolnavului, fie influenţând activitatea inimii şi a vaselor sangvine.

Fitoterapie

• Păducelul, care este util în multe afecţiuni cardiovasculare, poate reduce hipertensiunea arterială. Cu timpul, păducelul dilată vasele de sânge, scăzând astfel presiunea asupra lor şi micşorează ritmul activităţii inimii. Pentru aceasta, lăsaţi timp de 15 minute o linguriţă de amestec de flori, frunze şi fructe de păducel în 200 ml apă clocotită, după care strecuraţi şi beţi întreaga cantitate de-a lungul unei zile, înainte de mese.

• Cercetările indică, de asemenea, că usturoiul şi ceapa au o contribuţie în reducerea tensiunii.

• Valeriana (odoleanul), folosită numai când este nevoie (nu in tratament continuu) ajută la eliminarea hipertensiunii cauzate de stres (o linguriţă de pulbere de rădăcină la 200 ml apă clocotită; se lasă vasul acoperit 15 minute, după care se strecoară şi se bea treptat în cursul unei zile).

Mişcare fizică. Exerciţiile aerobice, mersul pe jos, alergatul uşor, înotul, canotajul şi ciclismul sunt cele mai bune. Trebuie evitate insă programele intensive de antrenament şi munca grea.

Yoga. Datorită deosebitului său efect relaxant, practicarea yoga este recomandată tuturor hipertensivilor. Relaxarea profundă de două-trei ori pe zi duce la scăderea tensiunii atât timp cât exerciţiile continuă.

Dietoterapie. Schimbarea obiceiurilor alimentare vă poate ajuta să vă controlaţi tensiunea arterială. Dieta trebuie să fie bogată in fibre şi săracă în sare şi grăsimi. Daţi prioritate fructelor, legumelor şi cerealelor integrale. Daţi gust mâncării cu alte condimente decât sarea şi evitaţi semipreparatele şi conservele. De asemenea, să fiţi atenţi la ce beţi.

Studiile arată limpede că un consum ridicat de cafea ridică tensiunea arterială, iar un consum moderat de alcool o coboară. Atenţi însă: mai mult de 60 ml alcool pe zi agravează hipertensiunea.

Dintre vitamine şi minerale, potasiul pare să aibă cea mai bună influenţă asupra tensiunii arteriale. Experţii recomandă 3000-4000 mg zilnic, care pot fi obţinute mâncând mai multe fructe şi legume (in special banane şi cartofi). Vă pot ajuta şi doze zilnice de 800 mg calciu şi 300 mg magneziu. Peştele este o excelentă sursă de acizi graşi care contribuie la relaxarea arterelor şi la „subţierea” sângelui.

Remedii la îndemână

• Schimbaţi-vă dieta. Mâncaţi multe fructe, legume şi cereale integrale. Renunţaţi la sare şi lăsaţi-o mai uşor cu cafeaua şi alcoolul.

• Faceţi mişcare în mod regulat…

• Lăsaţi-vă de fumat.


Share
Abonează-te pe:Yve.ro news