Home / SANATATE / Alergologie-Imunologie / Rinita alergica

Rinita alergica

Supranumita „febra fanului”, rinita alergica este, de fapt, o reactie exagerata a sistemului imunitar la particulele din aer pe care persoana in cauza le inspira. Daca in mod normal sistemul imunitar lupta impotriva virusurilor si a bacteriilor, in cazul rinitei alergice sistemul imunitar lupta impotriva unor substante care nu sunt nocive, de parca acestea ar incepe sa atace organismul. Modul in care rinita alergica se manifesta este reprezentat de inflamatii si simptome care afecteaza nasul ochii, urechile, gatul, respectiv gura.

Rinita alergica

Specialistii mentioneaza faptul ca s-ar putea ca la inceput, cand organismul contacteaza substanta alergena, sa nu aiba o reactie alergica, dar in timp pot aparea senzatii de nas infundat sau respiratie anevoioasa. Rinita alergica este adesea asemanata cu astmul cauzat de alergii: astmul alergic.

Care sunt cauzele aparitiei rinitei alergice?

Alergenii precum polenul, mucegaiul, acarienii, praful sau parul de animale pot provoca aparitia rinitei alergice, dar numai in cazul in care persoana in cauza prezinta o sensibilitate crescuta la acei alergeni.

Practic, cauzele aparitiei terenului atopic nu sunt cunoscute inca, majoritatea persoanelor care se confrunta cu aceasta alergie facand parte dintr-o familie cu membri afectati de rinita alergica.

Care sunt simptomele rinitei alergice?

Simptomele cele mai frecvente in cazul rinitei alergice sunt:

  • stranutul repetat;
  • rinoreea (scurgeri nazale);
  • senzatia de prurit pe peretii superiori ai gatului;
  • mancarimea ochilor si lacrimarea abundenta.

In cazul unei rinite alergice sezoniere, simptomele prezentate mai sus sunt obisnuite sunt frecvente doar in anumite perioade ale anului.

Insa, in cazul rinitei alergice perene, simptomele de acest gen apar pe durata intregului an, nu doar intr-o anumita perioada.

Exista o serie de simptomele care se dezvolta intr-un interval mai mare de timp. Acestea sunt:

  • nas infundat insotit de respiratia anevoioasa;
  • sensibilitatea ochilor la lumina;
  • iritabilitate;
  • lipsa energiei;
  • somn alterat;
  • respiratie pe gura din cauza nasului infundat;
  • miros alterat;
  • tuse cronica;
  • senzatie de presiune in ureche sau deficite auditive;
  • disconfort sau durere a fetei;
  • cearcane provocate de alergie.

In ceea ce priveste durata prezentei simptomelor rinitei alergice, acestea persista intreaga viata, putand fi agravate de substante iritante din aer, precum substantele poluante.

Mecanismul fiziopatogenetic

In momentul in care sistemul imunitar recunoaste alergenul ca fiind o substanta straina, el produce anticorpii pentru a-l inlatura. Ulterior, la urmatoarea expunere, anticorpii ataca eliminand astfel substantele cauzatoare de alergii.

Simptomele rinitei alergice variaza de la persoana la persoana, unele fiind sever afectate, altele prezentand doar un disconfort moderat.

De obicei, la doar cateva minute de la expunerea la alergen, persoana va dezvolta primele simptome ale rinitei alergice, timp in care alte persoane le pot dezvolta chiar si la opt ore de la expunere.

Persoanele care sufera de alergii sau de astm sunt din ce in ce mai numeroase tocmai din pricina incalzirii centrale a apartamentelor, ceea ce duce la dezvoltarea acarienilor.

Ce complicatii pot aparea in cazul rinitei alergice?

In cazul in care rinita alergica nu este tratata cu succes, pot aparea atat sinuzita, polipii nazali, cat si astmul si infectiile respiratorii. De asemenea, persoanele diagnosticate cu rinita alergica au probleme cu somnul, se simt mereu obosite si iritate, avand tendinta de a cadea foarte usor in depresie.

Ce presupune consultul de specialitate?

Se recomanda un consult medical in cazul diagnosticarii cu rinita alergica, dar si cand:

  • se simte o durere in zona sinusurilor si alte simptome ale infectiei sinusale;
  • simptomele devin mai severe si nu pot fi explicate;
  • medicamentele contra alergiei nu amelioreaza simptomele;
  • medicamentele administrate impotriva alergiei provoaca efecte secundare deranjante;
  • la instalarea febrei si durerii otice;
  • la instalarea tusei si racelii care depasesc o saptamana;
  • in cazul mancarimii grave a ochilor sau a nasului.

Medicul specialist alergolog trebuie contactat cand:

  • este necesara identificarea unor cauze pentru simptomele alergice (precum fumatul pasiv);
  • medicamentele nu isi fac efectul in cazul rinitei alergice;
  • performanta la munca si la scoala este diminuata din cauza simptomelor alergice;
  • apar sinuzita sau otita;
  • exista si alte afectiuni coexistente (sinuzita recurenta sau astmul).

Ce investigatii presupune rinita alergica?

Diagnosticarea rinitei alergice se realizeaza pe baza istoricului medical, a examinarii clinice sau pe baza efectuarii unor teste cutanate. In urma acestora, medicul specialist va concluziona tipul rinitei alergice, daca este sezoniera sau perena si daca exista riscul de complicatii precum sinuzita sau astmul.

In cazurile de mai jos, medicul poate considera ca sunt necesare teste mai amanuntite:

  • simptomele nu raspund la tratament;
  • exista simptome grave;
  • pacientul este nemultumit de alte tratamente incercate si ia in considerare imunoterapia.

In aceste cazuri, medicul poate prescrie teste pentru alergie care includ:

Teste cutanate

  • un lichid care contine alergen este pus pe primul strat de piele, pielea fiind intepata;
  • daca pielea reactioneaza printr-o inflamatie si o senzatie de mancarime, atunci pacientul este alergic la acel alergen.

Testele radioalergosorbent

  • se recolteaza o proba de sange din vena pentru testarea imunoglobulinelor E- raspunsul la anumiti alergeni;
  • rezultatele se obtin la o saptamana.

Testul de citologie nazala

  • masoara numarul unui tip de leucocite numite eozinofile;
  • ideal pentru confirmarea rinitei alergice.

Teste imagistice

  • radiografiile, scanarile CT si IRM pot detecta afectiunile coexistente: infectii ale sinusurilor, inflamatii cronice.

Rinoscopia sau endoscopia nazala

  • medicul vede in interiorul cavitatii nazale cu ajutorul instrumentului numit rinoscop;
  • se verifica polipii si alte afectiuni care ar putea obtura cavitatea nazala.

Testul de clearance mucociliar

  • folosit pentru a observa daca miscarea cililor este normala la persoanele care au secretii nazale abundente.

Teste de provocare la stimulare nazala

  • folosite in cercetari realizate pentru a stabili eficienta medicamentelor asupra simptomelor rinitei alergice;
  • implica plasarea in nas a solutiilor ce contin alergeni.

Rinomanometria

  • tehnica ce masoara fluxul de aer din nas;
  • folosita pentru cercetare.

Ce tratament presupune rinita alergica?

Rinita alergica presupune un tratament bazat pe medicamente sau injectii cu imunomodulatori, in cazurile mai grave.

De obicei, tratamentul pentru rinita sezoniera si pentru cea perena este acelasi.

Dat fiind ca rinita alergica nu se poate vindeca total si tratamentul trebuie urmat pe parcursul intregii vieti, unele persoane diagnosticate cu rinita alergica apeleaza la metode alternative de tratament.

Rinita alergica si sarcina

In timpul sarcinii, tratamentul impotriva rinitei alergice este mai dificil de urmat, tocmai pentru ca unele tratamente pot afecta dezvoltarea fetusului. Se recomanda astfel sa se evite decongestivele orale, nazale si inhalatorii in primele trei luni ale sarcinii si sa se opteze pentru medicamente precum sodium cromolin si antihistaminice orale sau spray.

Tratament initial

Tratamentul initial impotriva rinitei alergice include anumite etape cu scopul de a reduce expunerea la alergenii care provoaca simptomele.

Tratament medicamentos

Medicamentele recomandate de medicul specialist pot fi administrate fie zilnic, fie pentru ameliorare. Pacientul isi poate reduce insa simptomele alergiei prin evitarea expunerii la alergenii cercetati, reducand astfel posibilitatea dezvoltarii unei sinuzite.

Alergenii pot fi controlati acasa prin utilizarea aerului conditionat, a stergerii regulate a prafului si prin interzicerea accesului animalelor in incapere.

In ceea ce priveste alergenii din mediul exterior, acestia pot fi evitati prin evitarea iesirilor in perioadele in care nivelul polenului este ridicat.

Alte medicamente in afara spray-urilor care pot fi folosite includ:

  • modificatori de leucotriene care amelioreaza congestia, mancarimile, stranuturile si rinoreea;
  • picaturi de ochi, ce ajuta la ameliorarea ochilor rosii, cu mancarimi si care lacrimeaza abundent;
  • sodiu cromolin, care ajuta la ameliorarea stranuturilor, rinoreei, congestiilor nazale si iritatiilor ochiilor;
  • ipatromium bromide, care amelioreaza rinoreea.

Trebuie luat aminte faptul ca administrarea de medicamente in cantitati mai mici sau mai mari poate duce la simptome recurente sau la agravarea situatiei.

Cum alegem medicamentele:

Medicamente care pot fi folosite pentru tratarea rinitei alergice:

  • antihistaminice impotriva stranutului, rinoreei, mancarimilor si ochilor incetosati;
  • decongestivele pentru desfundarea cailor nazale;
  • corticosteroizii, eficienti ca tratament pentru rinita alergica;
  • sodiu cromolin reduce stranutul, rinoreea, congestiile nazale si iritatia ochiilor;
  • ipratropium bromide inlatura rinoreea;
  • picaturile de ochi ajuta impotriva rosetii, mancarimii si a lacrimarii ochilor;
  • modificatorii de leucotriene amelioreaza congestiile nazale, mancarimile, stranutul si rinoreea;
  • omalizumab (Xolair), medicament nou aprobat de FDA pentru a fi folosit pentru astm alergic.

De retinut!

Exista o serie de medicamente care sunt disponibile pentru tratarea rinitei alergice; unele au eficienta variabila pentru fiecare persoana in parte. De aceea, este necesar consultul unui medic specialist, fiindca se poate crea o schema de urmare a tratamentului pe parcursul zilei…

De retinut, de asemenea, ca unele efecte sedative de la medicamentele administrate seara pot fi de durata. De altfel, tratarea copiilor cu medicamente este mult mai dificila decat tratarea adultilor, din cauza efectelor secundare.

Loading..