In fiecare sistola, ventriculul arunca in circulatie o anumita cantitate de sange numita debit sistolic, care la om are valoarea de 60-70 ml, in functie de frecventa contractiilor pe minut. Pana la un punct, cantitatea de sange expulzata de inima va fi cu atat mai mare cu cat frecventa va fi mai ridicata.
Debitul cardiac este rezultatul produsului dintre debitul sistolic si frecventa cardiaca, iar variatiile acestuia vor depinde atat de modificarile frecventei, cat si de cele ale debitului sistolic. Valoarea debitului sistolic este direct proportionala cu umplerea diastolica si cu forta de contractie din punct de vedere cardiac.
Cu cat inima va fi mai bine umpluta in diastola printr-un raport venos corespunzator, cu atat se va destinde mai mult si ventriculul va avea o forta de contractie mai mare. O proprietate corespunzatoare inimii este de a-si adapta forta de contractie la aportul sangvin si la presiunea din sistemul arterial.
Cresterile debitului cardiac le intalnim in timpul digestiei. La trei sau patru ore dupa digestia alimentelor, debitul cardiac creste cu 30-40%.
In cazul efortului fizic, debitul cardiac creste prin cresterea debitului sistolic la persoanele antrenate, in timp ce la cele neantrenate cresterea se face pe baza frecventei cardiace.
In muncile grele, debitul cardiac poate ajunge la 20 l/minut, in timp ce la sportivii de performanta ajunge la 30 l/minut.
In timpul sarcinii, in special in ultimul trimestru, debitul cardiac creste cu 40%, pana la 80%.
Cresterea temperaturii mediului extern peste 30 grade Celsius determina cresterea debitului cardiac cu 20-30%.
La femei, debitul cardiac este mai mare decat la barbati…
Scaderi ale debitului cardiac cu 10-20% se intalnesc in timpul somnului si la persoanele care au o predominanta a activitatii sistemului nervos vegetativ parasimpatic.
