Capul îşi are proiecţia la nivelul primei falange a degetului mare, unde, cu a doua falangă a degetului mare de la mână, presăm în patru puncte în mod corespunzător: creier, cerebel (ambele alcătuind sistemul nervos ce stabileşte legătura dintre organe, şi dintre organism şi mediul înconjurător, asigurând funcţionarea normală a întregului organism, epifiză, hipofiză (intrând în componenţa sistemului endocrin).
În centrul tălpii, sub diafragm, cu mişcări circulare în sensul acelor de ceasornic, ne ocupăm de plexul solar, un adevărat „creier abdominal”, ce reglează nervos activitatea tuturor organelor interne.
O tehnică specială pentru masarea punctului reflex al plexului solar constă în presarea şi eliberarea acestuia, mai degrabă decât în masarea lui circulară (dar care se poate totuşi folosi). Se apasă din ce în ce mai tare, menţinând presiunea câteva secunde, apoi slăbind apăsarea. Se repetă de câteva ori, apoi se procedează similar şi pentru celălalt picior.
Tâmpla (trigemenul, nervul V – cauzator al îngrozitoarelor migrene) – o masăm tot pe prima falangă a degetului mare, dar pe partea exterioară (între primul deget şi al doilea deget). Se masează cu presiune de sus în jos, cât ţine lungimea unghiei, la revenire mângâind uşor.
Centrul de echilibru (nervul VIII, acustico-vestibular) – îşi are proiecţia pe partea dorsală (superioară) a piciorului şi nu în talpă, între primul şi al doilea deget (între degetul mic şi următorul). Se masează practic tot şanţul ce porneşte dintre cele două degete şi până la proeminenţa osoasă de pe partea dorsală a labei piciorului.
Nervul sciatic îşi are punctul de proiecţie reflexogen în centrul călcâiului. Masarea sa se face fie prin presopunctură în acest punct, fie printr-o mişcare de răzuire a întregului călcâi, stimulând astfel şi glandele sexuale.
Nevrozele – sunt tulburări ale dinamicii funcţiilor psihice provocate de dificultăţile de adaptare ale individului la viaţă; procesele de cunoaştere, caracterul şi personalitatea bolnavului nu sunt alterate. Termenul vechi de „nevroză” este o umbrelă care acoperă o paletă largă de afecţiuni psihice, delimitate astăzi după alte criterii. Rămân însă valabile câteva elemente „clasice”: nevroticul îşi dă seama de caracterul anormal al comportamentului său şi luptă pentru a reveni la starea psihică normală; cauzele cuprind factori de mediu social, conflicte în familie şi societate, consecinţe ale unor afecţiuni; în funcţie de simptomul psihic determinant, nevrozele pot fi astenice, isterice, anxioase, obsesivo-fobice.
În praxisul cotidian se întâlneste un mare număr de pacienţi la care predomină simptome somatice „funcţionale” (fără substrat organic clar), cauzate sau exacerbate de probleme psihice (pe care uneori nici pacientul şi nici medicul nu le recunosc). Astfel, există un mare grup de afecţiuni numite „somatoforme” (în prim-plan stând preocupările morbide legate de corpul şi bolile proprii, obiectivate clinic sau nu) la care reflexoterapia se dovedeşte extrem de utilă. Acuzele pacientului se pot grupa în jurul unui organ sau pot fi generalizate, în ambele cazuri fiind evidenţiată lipsa de cauze organice ale acestor acuze (uneori după repetate internări) sau, dacă sunt prezente modificări discrete, expresia subiectivă a acestora este exagerată. Rezultate notabile s-au înregistrat în astfel de afecţiuni cu simptome care gravitează în jurul sistemului cardio-circulator, dinamicii sexuale, sistemului nervos.
Se vor masa:
-în principal zona reflexă cap (nevroza astenică, cu cefalee, oboseală psihică, scăderea randamentului intelectual şi fizic) – trei-cinci minute de fiecare parte.
Ulterior:
-zona reflexă a inimii (nevroza cardiacă, manifestată prin tulburări cardiace subiective: dureri precordiale, senzaţie de sufocare, palpitaţii) – trei minute
-zona reflexă tiroidiană – trei minute de fiecare parte
-zona reflexă plex solar – doua minute de fiecare parte
-zona reflexă organe genitale (nevroza sexuală, manifestată prin tulburări ale funcţiilor sexuale) – doua minute fiecare zonă
-zona reflexă ficat, stomac, intestine – trei minute fiecare organ
Migrenele – afecţiuni ce se manifestă prin dureri de cap însoţite de greţuri, vărsături şi tulburări de vedere. Masajul reflexoterapeutic va fi axat pe:
-zona reflexă a trigemenului – trei-cinci minute de fiecare parte.
Ulterior:
-zona reflexă a organului cauzator al migrenei (stomac, intestin gros, ficat, vezică biliară, duoden, glande endocrine, ochi, dinţi etc)
-zonele reflexe ale capului, plasate pe degetele mari ale picioarelor.
Epilepsia – crize de pierdere a cunoştinţei însoţite de spasme musculare. Cauze frecvente de epilepsie: boli degenerative, inflamaţii, tumori cerebrale, factori toxici (alcool), sechele posttraumatice cerebrale (orice lovitură la cap, în special la copii, trebuie supravegheată şi tratată la timp pentru a nu provoca, uneori după ani de zile, afecţiuni ireversibile). Surmenajul, alcoolul, infecţiile suprapuse peste un creier afectat vor favoriza instalarea unor boli greu de tratat, manifestate clinic prin episoadele de epilepsie.
Masajul reflexoterapeutic se va aplica în special în zona capului:
-zone reflexe cap (toate punctele) – cinci-zece minute pe fiecare picior
-zone reflexe renale (rinichi, uretere, vezică) – cinci minute pe fiecare picior
-zone limfatice – cinci minute pe fiecare punct
-zone reflexe ale organelor vitale – trei minute de fiecare.
Nevralgia intercostală – durere pe traiectul unui nerv intercostal. Cauzele pot fi: afecţiuni pulmonare, pleurale, infecţii cu virusul herpes zoster (zona zoster). Se vor masa zonele pentru pulmon, torace şi glandele limfatice. Zona reflexogenă pentru torace se găseşte pe faţa dorsală a piciorului, în jurul zonei reflexogene a sânului.
Nevralgia cervico-brahială – durere cu traiect din regiunea cervicală prin umăr şi membru superior. Cauza cea mai frecventă este reumatismul degenerativ al coloanei vertebrale cervicale (artroza), alte cauze fiind luxaţii ale umărului, fracturi (sau sechele după fracturi) ale claviculei sau humerusului, traumatismele gâtului, hernia de disc cervicală etc.
Se vor masa:
-zona reflexogenă cervicală – cinci minute de fiecare picior;
-zona reflexogenă umăr şi braţ – cinci-opt minute.
Alte organe afectate:
-zona reflexogenă rinichi, vezică, uretere – doua minute de fiecare picior;
-zona reflexogenă paratiroidiană – doua minute de fiecare picior;
-zona reflexogenă suprarenale – doua minute de fiecare picior.
Nevralgia sciatică – sindrom dureros lombar cu iradiere ulterioară în membru inferior, însoţită de parestezii, accentuată de tuse, strănut, mers, poziţii anumite ale corpului; hernia de disc ocupă primul loc în etiologia nevralgiei sciatice.
Se vor masa:
-zona lombo-sacrată – cinci minute fiecare picior;
-zona nerv sciatic – cinci minute;
Alte organe afectate:
-traseu renal – unul-doua minute fiecare picior;
-zona paratiroidă – unul-doua minute fiecare picior.
Pareză şi paralizii de nervi periferici – reprezintă abolirea unuia sau mai multor nervi motori sau micşti (senzitivi şi motori), prin întreruperea parţială sau totală a fluxului nervos. Pot aparea după leziuni traumatice, inflamatorii, tumori, localizate pe traiectul trunchiului principal sau ale ramurilor colaterale ale respectivului nerv. În teritoriul de distribuţie a nervului respectiv lezat apar tulburări vasomotorii şi trofice. În cazul parezelor şi paraliziilor, masajul reflexoterapeutic este adjuvant, completând, fără însă a înlocui, tratamentul chirurgical sau medicametos.
Trebuie amintit că masajul, în general, este un excelent mijloc de menţinere şi îmbunătăţire a tonusului muscular şi a circulaţiei sanguine şi, astfel, de prevenire a atrofiilor musculare care se instalează rapid în pareze/paralizii. De asemenea, în cazul hemiplegiilor (paralizia unei jumătăţi de corp – dreapta sau stânga) şi paraplegii (paralizia membrelor inferioare), atât flasce, cât şi spastice, produse prin mecanism central (leziuni cerebrale – traumatice, infecţioase, tumorale, vasculare), masajul îşi dovedeşte eficacitatea (menţine tonusul musculaturii îmbunătăţeşte circulaţia etc).
În hemiplegiile de pe partea stângă a corpului se va masa:
-zona reflexogenă a capului de pe partea dreaptă (şi invers) – cinci minute.
Alte organe:
-zona reflexogenă coloană – unul-doua minute;
-zona reflexogenă umăr-braţ-cot – unul-doua minute;
-zona reflexogenă şold – unul-doua minute;
-traiect renal;
-zone limfatice.
Insomnie – se masează zonele reflexogene pentru:
-creier – cinci minute;
-alte organe ale căror afecţiuni pot cauza insomnie (intestin gros, ficat, vezică biliară, dinţi, plex solar etc.).
Stres, suprasolicitare– se maseaza zonele reflexogene pentru:
-creier – cinci-zece minute;
-sistem endocrin – trei minute;
-inimă;
-stomac;
-plex solar.
Sindrom vertiginos:
-cerebel, coloană cervicală, centru de echilibru – trei-cinci minute fiecare;
-creier, restul coloanei, paratiroidă, ureche…
