Floarea sa delicată, de un alb imaculat, este prima care își face loc printre frunzele uscate spre a vesti venirea primăverii. Credem că este inutilă descrierea plantei, fiind cunoscută de toată lumea.
Bulbii, frunzele şi florile ghiocelului sunt folosite în scop terapeutic mai ales de medicina etnoiatrică. Însă, și medicina alopată a profitat de pe urma acestei specii vegetale. Din ea se extrage o substanță numită bromhidrat de galantamină, foarte eficientă în tratarea hemiplegiilor și hemiparezelor, favorizând regenerarea și formarea fibrelor musculare și reluarea transmisiei impulsurilor nervoase.
• Pentru tratarea paraliziilor şi parezelor nervilor periferici, preparați un decoct din o linguriță de bulbi, flori și frunze mărunțite la o cană cu apă. Fierbeți amestecul cinci minute, apoi strecurați. Beți câte o cană pe zi.
Tot în același scop, însă în uz extern, puteți folosi decoctul din 50-100 g bulbi, flori și frunze la trei-patru litri de apă. Lăsați să fiarbă timp de 15 minute, apoi filtrați. Turnați lichidul în apa de baie (37°C). Efectuați zilnic câte o astfel de baie.
• Împotriva scurgerilor vaginale (leucoree, candidoză etc.), folosiți decoctul din 50 g plantă întreagă, bine mărunțită, la doi litri de apă. Fierbeți amestecul 15 minute. Strecurați printr-un tifon curat, după ce ați lăsat vasul acoperit încă 15 minute. Faceți două-trei spălături cu irigatorul, dintre care una seara, înainte de culcare…
