Lemnul Domnului este un semiarbust originar din regiunea mediteraneană, ce împrăştie vara un miros suav, asemănător celui de lămâie, motiv pentru care se mai numeşte şi lămâiţă. Preferă solurile nisipoase, de aceea se întâlneşte pe lângă râuri şi râuri cu apă dulce, în zonele de luncă.
Florile galbene, mărunte, încep să se deschidă din iulie şi rămân astfel până în septembrie, perioadă când puteţi merge să le recoltaţi. Alegeţi în acest scop o zi însorită, cu cer senin. Perioada optimă de recoltare este după ora 11.
Din punct de vedere terapeutic, părţile aeriene ale plantei sunt apreciate pentru calităţile tonic-amare, având efect deosebit în tratarea bolilor tractului biliar.
În uz extern, au efect cicatrizant, antiseptic şi antiinflamator, fiind de ajutor în caz de răni dureri de picioare şi de dinţi.
REŢETE DE SUCCES
Pentru tratarea colicilor hepatobiliare, dischineziei biliare, hepatitei cronice, dar şi in caz de boli de stomac ori de vezică urinară, folositi infuzia dintr-o lingurită de frunze şi ramuri tinere, zdrobite in prealabil, peste care turnati o cană cu apă clocotită. Acoperiti vasul pentru 10-15 minute, apoi strecurati. Beti una sau două căni de ceai pe zi.
Pentru tratarea rănilor, treceți câteva frunze proaspete (dacă le aveti la îndemână) prin flacăra aragazului, apoi puneți-le pe locul afectat şi acoperiți-le cu un bandaj. Repetați operațiunea până la vindecare.
Dacă vă dor picioarele, ori miros urât din cauza transpirației excesive, puneți în încălțăminte câteva frunze proaspete…
