Home / SANATATE / MEDICINA PREVENTIVA / Omega-3 – adevăratele grăsimi esențiale

Omega-3 – adevăratele grăsimi esențiale

Primii acizi graşi esenţiali au fost descoperiţi în 1972, iniţial fiind denumiţi vitamine F. În prezent sunt cunoscuţi 12 astfel de compuşi chimici, însă numai acizii linoleic şi linolenic (cunoscuti şi ca omega-6 şi omega-3) sunt indispensabili sănătăţii. Cum nu pot fi sintetizaţi pe deplin în corp, trebuie aduşi în mod consecvent prin alimentaţie.

Omega-3

Din păcate, acizii grași omega-3 deseori lipsesc din dieta zilnică, iar o carenţă prelungită poate avea consecinţe dintre cele mai grave: deficienţe de creştere la copii, tulburări cardiovasculare, stări depresive, probleme oculare, dermatite, scăderea imunităţii, infertilitate.

Vorbim despre un grup de lipide polinesaturate, vitale pentru întreţinerea, regenerarea şi funcţionarea optima a tuturor structurilor organismului uman.

Acidul linoleic adus prin hrană este convertit în organism în acid gama-linolenic (AGL), respectiv în acid arachidonic (AA). Dar toate aceste principii pot fi asigurate lesne din dieta, în special din uleiuri de origine vegetală uzuale (de floarea-soarelui, de porumb şi de alune) sau care se pot găsi ca suplimente nutritive (ulei din seminţe de luminiţa-nopţii, limba-mielului ori coacăz negru), din carne şi lactate, dar şi din alge marine şi creveţi.

Carenţa de omega-6 este rar întâlnită, ba chiar, în anumite zone (centrul şi vestul Europei, America de Nord, Israel), există tendinţa de a se consuma preponderent produse bogate în acid linoleic, în detrimentul surselor de omega-3, creându-se un dezechilibru destul de accentuat, care „încurajează” procesele inflamatorii şi obezitatea.

Printre cei mai importanţi omega-3 se număra acidul alfa-linolenic (AAL), acidul eicosapentaenoic (AEP) şi acidul docosahexaenoic (ADH), ultimii doi putând fi sintetizaţi în corp, în cantitate limitată, pornind de la primul.

Cum alimentele bogate în mod natural în acid linolenic nu sunt prea numeroase şi nu se află, cel puţin la noi, pe lista cu preferinţe culinare, carenţele sunt des întâlnite. Surse foarte bune în ce priveşte AEP şi ADH sunt peştii graşi şi uleiurile extrase din ficatul lor ori al unor mamifere marine (se pot găsi ca suplimente nutritive), iar pentru AAL, menţionăm uleiurile de soia, de nuci şi de rapiţă.
Cum pot fi procuraţi mai precis omega-3 prin dietă, dar mai ales care sunt beneficiile unui aport adecvat, aflaţi in cele ce urmează.

PROTEJAREA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR

Zeci de studii independente au evidenţiat legătura dintre acizii graşi omega-3 şi sistemul cardiovascular. În urmă cu mai bine de trei decenii, se remarcase faptul că printre eschimoşi şi japonezi (mai ales locuitorii insulei Okinawa), mari consumatori de vieţuitoare marine, numărul celor care suferiseră un infarct miocardic era cu mult mai mic faţă de populaţiile din America, centrul şi vestul Europei.

După o vreme, a urmat un experiment pe un lot de persoane care trecuseră prin experienţa unui accident vascular, cărora li s-a impus pentru o perioadă un regim alimentar controlat din punct de vedere al aportului de lipide. S-a arătat astfel că ALA, AEP şi ADH acţionează ca excelenţi protectori ai sistemului cardiovascular, cumulând diferite efecte pozitive: fluidizează sângele, previn formarea cheagurilor (tromboze), ajută la reducerea numărului trigliceridelor, elemente asemănătoare colesterolului „rău” (lipoproteină cu densitate mică), care comportă aceleaşi riscuri ca şi acesta, implicit reduc pericolul unui stop cardiac. De asemenea, acizii grași omega-3 au efect antiinflamator, fapt ce contribuie la păstrarea sănătăţii arterelor şi la normalizarea tensiunii arteriale.

SCĂDEREA RISCULUI DE OBEZITATE

Dezechilibrul între aportul de acizi omega-6 şi omega-3 în alimentaţie creşte îngrijorător riscul de îngrăşare patologică. Chiar dacă obezitatea este multifactorială, s-a evidenţiat că dacă AAL este asigurat suficient în prima parte a vieţii, blochează la maturitate multiplicarea celulelor adipoase (grăsoase) în organism, în timp ce acidul linoleic în exces are un efect exact invers. Potrivit studiilor efectuate pe adulţi, o dietă ce furnizează o doză rezonabilă de acizi omega-3 facilitează chiar pierderea în greutate.

OPTIMIZAREA FUNCŢIILOR CEREBRALE

Acizii omega-3 intră în componenţa oricărui tip de celulă, dar se concentrează mai ales în neuroni. ADH, de pildă, se incorporează în sistemul nervos central încă din existenţa intrauterină, în al treilea trimestru de sarcină, unde se menţine în primii ani de viaţă. S-a dovedit că un aport corect de omega-3 în alimentaţia copiilor le poate îmbunătăţi coeficientul de inteligenţă cu câteva puncte. S-a remarcat, de asemenea, că mulţi depresivi prezintă un nivel insuficient de acid linolenic şi că, din momentul în care această carenţă a fost corectată, starea lor psihică s-a ameliorat simţitor.

La fel, femeile care consumă mult peşte gras suferă incomparabil mai puţin din pricina anxietăţii postnatale. Câteva studii au concluzionat că administrarea consecventă de omega-3 i-ar proteja într-o mare măsură pe vârstnici de declinul cognitiv (pierderea memoriei, dificultăţi in a se concentra) şi chiar de temuta maladie Alzheimer…

Loading..