În limba greacă, pyrosis înseamnă exact ardere, ba chiar incendiu. Pirozisul reprezintă iritarea esofagului de către acidul provenit din stomac.
În mod normal, sfincterul esofagian (o valvă musculară care desparte esofagul de stomac) se deschide numai pentru a permite mâncării să ajungă în stomac, în timpul eructaţiilor (râgâielilor) şi al vomei. Dacă sfincterul se deschide însă prea des, acidul gastric urcă spre esofag şi determină apariţia senzaţiei de arsură.
Pirozisul ocazional nu este periculos, dar când se cronicizează poate indica existenţa unor probleme serioase.
Simptome:
– Senzaţia de arsură în capul pieptului, care apare după masă şi poate dura între câteva minute şi câteva ore.
– Durere de piept, mai ales la aplecare în față sau în poziţie culcat.
– Arsuri în gât sau apariţia unui lichid cald, acru sau sărat în fundul gâtului.
– Eructaţii.
Când trebuie consultat medicul?
Dacă aveţi arsuri însoţite de oricare dintre următoarele simptome: dificultăţi la înghiţit, respiraţie dificilă, transpiraţie, ameţeală, vomă, diaree, durere extrem de puternică de stomac, febră, scaun negru sau cu sânge – s-ar putea să fie o problemă de sănătate mult mai serioasă.
Dacă arsurile sunt accentuate de mişcare şi uşurate de odihnă, ar putea fi un semn de boală cardiacă.
Dacă aveţi arsuri cronice (apar zilnic sau aproape), în acest caz, esofagul fiind ars în mod repetat de către acidul gastric, se poate ajunge la esofagită, ulcer esofagian sau chiar cancer.
Tratament
Pentru arsurile ocazionale, cei mai mulţi medici recomandă medicamentele antiacide, care reduc producţia de acid gastric. Medicina complementară recurge în primul rând la remedii din plante pentru reducerea acidităţii şi la terapiile prin relaxare, pentru a micşora stresul.
Fitoterapie. Ceaiul din flori de salcâm (infuzie dintr-o lingură de flori uscate la 250 ml apă clocotită) calmează pirozisul şi poate fi folosit în cure de lungă durată, chiar şi ca ceai alimentar. La fel de bună este infuzia din frunze de zmeur (două linguriţe de frunze uscate la 250 ml apă clocotită).
Dacă pirozisul este o urmare a gastritei hiperacide, trebuie urmat un tratament pentru vindecarea bolii, în paralel cu cel pentru calmarea arsurilor.
Hidroterapie. Aşezaţi pentru cinci-zece minute pe stomac o pungă cu gheaţă înainte de a mânca – puteţi preveni astfel un acces de pirozis.
Dietoterapie. Anumite alimente relaxează sfincterul esofagian. Printre acestea se numără roşiile, citricele, usturoiul, ceapa, ciocolata, cafeaua, alcoolul şi menta. Evitaţi-le, precum şi mesele prea bogate în grăsimi, chiar şi de origine vegetală. În general, abţineţi-vă de la mesele prea copioase; luaţi mai degrabă mai multe mese mici. Nu mâncaţi în grabă, ci mestecaţi bine.
Prevenire
Cheia prevenirii este dată de menţinerea unei greutăţi rezonabile, evitarea alimentelor care relaxează sfincterul esofagian şi reducerea stresului. Evitaţi medicamentele care provoacă arsuri, cum ar fi antibioticele şi aspirina netamponata…
Mestecaţi bine mâncarea şi luaţi cina cu cel puţin două ore înainte de culcare. Dacă trebuie să staţi culcat după ce aţi mâncat, întindeţi-vă pe partea stângă – în această poziţie, stomacul se află mai jos decât esofagul.
