Colica biliara poate fi tratata cu o alimentatie potrivita

222

Criza de colica biliara se recunoaşte nu doar prin durerea locală sfâşietoare, ci şi printr-o stare de indispoziţie generală, putând fi completată de agitaţie, frisoane, dureri de cap, balonare, greaţă şi vomismente cu gust amar.

Tratează colica biliară

Colica biliară apare ca urmare a contracţiei muşchilor vezicii sau a căilor biliare (din cauza unui calcul care a migrat sau/şi a unei infecţii). Este, de departe, semnalată cel mai des la vârsta adultă (mai ales la femei), fiind favorizată de dieta incorectă, asociată cu oboseală fizică, stări nervoase, supărări, emoţii puternice. Puseul debutează la câteva ore după masă (îndeobște este vorba de cină) şi poate fi atât de violent încât să îl determine pe suferind să solicite ajutor medical de urgentă. Pe lângă repaus la pat, este lesne de înțeles că măsura terapeutică majoră constă în alimentația de cruțare.

Ce mancam in caz de colica biliara

Alimente interzise in caz de colica biliara: legume uscate (fasole, linte, mazăre), sparanghel, varză, vinete, roşii nedecojite, ardei iute, ciuperci, ridichi, ceapă, usturoi, ţelină, praz, murături; carne de porc, raţă, gâscă, vânat, prăjită sau conservată prin afumare, mezeluri, organe (creier, rinichi, ficat); peşte gras (nisetru, cegă, somn, morun, sardele, hering), icre, raci, fructe de mare; untură, slănină; omletă, ouă ochiuri prăjite, maioneză; lapte nefiert, brânzeturi fermentate, smântână; pâine neagră, biscuiţi preparaţi cu grăsime sau cacao, prăjituri cu creme din ouă, cacao, frişcă, torturi, îngheţate, ciocolată; nuci, alune, migdale, măsline; piper, hrean, boia, dafin, muştar, oţet; cafea, băuturi pe bază de cola, alcool.

Alimente permise in colica biliara: salate din legume proaspete (vegetalele cu celuloza fină se vor prepara sub formă de piureuri, soteuri, sufleuri); fructe ca atare, coapte, fără sâmburi şi coajă, ca sucuri extrase în casă, piureuri, compoturi, jeleuri, gemuri; carne slabă (pui, curcan, viţel, vită, peşte alb), rasol, friptă, înăbuşită, tocătură dietetică (fără ceapă şi usturoi, fără condimente iuţi sau picante, neprăjiă în ulei); lapte dulce sau bătut, iaurt natural, brânză de vaci proaspătă, caş, urdă, unt; ouă fierte (două pe săptămână); uleiuri extrase prin presare la rece, dar nesupuse prelucrării termice; pâine albă, însă nu foarte proaspătă, făinoase (paste, fidea, tăiţei, macaroane, griş), orez fiert, budinci cu brânză, biscuiţi din albuş, gelatină cu lapte; ierburi aromatice (pătrunjel, leuștean, mărar, cimbru, tarhon); supe-cremă sau limpezi de legume, supe slabe, degresate de carne, borşuri; apă minerală, sucuri naturale de fructe şi legume, compoturi, ceaiuri.

MĂSURI DE PREVENIRE

– Mestecaţi bine alimentele şi nu mâncaţi în grabă.

– Respectaţi un orar strict de hrănire.

– După mesele principale, staţi culcaţi pe partea dreaptă 30 de minute.

– Consumaţi grăsimile permise (unt, uleiuri de floarea-soarelui şi de măsline extrase prin presare la rece) crude, prin adăugare la finalul gătirii şi în cantități rezonabile (40-50 ml pe zi).

– Mâncaţi mai rar ciorbe cu carne şi doar după ce aţi îndepărtat grăsimea de suprafață.

– Evitaţi sosurile grele, rântaşurile, tocăniţele, tocăturile, papricaşul. Pregătiţi sosurile numai dietetic, cu făina diluată separat în apă rece şi grăsimea (uleiuri extravirgine) adăugată la finele prelucrării termice…

– Beţi lichide la sfârşitul dejunurilor.