Spirometria masoara cantitatea de aer pe care o persoana o inspira sau o expira intr-un anumit interval de timp. Medicul specialist va avea in vedere efectuarea unei spirograme.
Cuprins:
Spirometria va masura nivelul aerului inspirat si expirat intr-o anumita perioada prestabilita cu ajutorul a doi indicatori. Nivelul debitului expirator maxim instantaneu se refera la expiratia pacientului, iar volumul expirator se refera la masurarea volumului de aer expirat intr-o singura secunda.
Cu ajutorul spirogramei, specialistul are in vedere evaluarea modului in care pacientul respira, spre a observa daca respiratia acestuia este afectata.
De obicei, spirograma se recomanda persoanelor care ar putea fi victimele fibrozei pulmonare, ale astmului bronsic sau alergic, respectiv victimele bronhopneumopatiei cronice obstructive.
Masurarea capacitatii pulmonare
Spirometria are in vedere masurarea capacitatii de functionare a plamanilor prin volumul de aer care poate fi respirat. In timpul efectuarii acestui test, persoana in cauza se va afla intr-o cabina de sticla unde va respira printr-un tub care este conectat la un calculator. Efectuarea testului presupune inhalarea de gaz de azot sau de heliu si in acest mod va fi masurata cantitatea de aer ramasa in plamani. Acest teste are proprietatea de a fi de folos in cazul diagnosticarii de fibroza pulmonara.
Capacitatea de difuziune pulmonara
Testul de capacitate de difuziune pulmonara se refera la masurarea modului in care oxigenul inspirat trece de la plamani in sange. Acest tip de test presupune inspirarea unui gaz dintr-un tub si tinerea respiratiei pacientului pentru o anumita perioada scurta, apoi presupune expirarea gazului cu pricina. Acest test se efectueaza spre a concluziona daca exista afectiuni la nivelul tesutului pulmonar.
Teste pentru masurarea nivelului de oxigen
Testul care masoara saturatia de oxigen neinvaziv se numeste pulsoximetria. Acest tip de test are in vedere stabilirea nivelului gazului din sange.
Spirometria la sugari si copii
Spirometria poate reprezenta un test potrivit copiilor cu varstele de peste sase ani, dar si de testul care are in vedere masurarea rezistentei sistemului respirator.
In cazul copiilor cu varsta mai mica de doi ani, specialistii vor avea in vedere efectuarea unui test mai special. In timpul testarii, copilul va fi anesteziat si i se va aplica o masca pe nas si gura, respectiv o vesta in jurul pieptului pentru ca ulterior sa se poata masura aerul expirat.
Precautii
In cazul in care pacientul urmeaza un tratament medicamentos, acesta trebuie sa anunte medicul specialist si sa il informeze de orice afectiune medicala cu care a fost diagnosticat. De asemenea, pacientul trebuie sa fie sincer daca fumeaza sau nu, fiindca acest aspect influenteaza reultatele unor analize care vor presupune tratament.
In cazul in care pacientul se afla intr-una din situatiile de mai jos, atunci ii este contraindicata spirometria:
- este diagnosticat cu hemoptizie, pneumotorax sau angina pectorala;
- a suferit recent un atac de cord;
- a fost diagnosticat cu anevrism abdominal, cranian sau toracic;
- pacientul este predispus la tromboza si acuza greturi si varsaturi.
Ingrijirea pacientului
Dupa efectuarea spirometriei nu este necesara ingrijirea speciala, sunt rare situatiile in care pacientii acuza vertij.
Rezultatele normale ale investigatiei
In cazul in care pacientul este tanar, FEV-ul va avea urmatoarele valori:
- • FEV – 0.5 → 50 – 60% din FVC
- • FEV – 1 → 75 – 85% din FVC
- • FEV – 2 → 95% din FVC
- • FEV – 3 → 97% din FVC
In situatiile in care se observa nereguli, acestea vor fi ilustrate in felul urmator:
- • disfunctie pulmonara usoara → 60 – 79%
- • disfunctie pulmonara moderata → 40 – 59%
- • disfunctie pulmonara severa → sub 40%…
