Home / DIETE & FITNESS / CUM SA SLABESTI RAPID / Cea mai eficienta dieta de slabit

Cea mai eficienta dieta de slabit

Cea mai eficienta dieta de slabit nu este acea dieta care a avut rezultate la o vedeta de la tv. Cea mai eficienta dieta de slabit este dieta care este gandita special pentru tine si pentru nevoile tale.

Cea mai eficientă dietă de slăbire !!!

Opt milioane de români suferă din cauza supraponderalităţii. Din aceste opt milioane de persoane care au nevoie să slăbească, mai mult de jumătate au încercat tot felul de metode, cure şi regimuri, din păcate fără rezultat sau cu rezultate instabile.

Acesti oameni nu sunt singurii dezamăgiţi, pentru că, pe glob, mai mult de un miliard suferă din cauza îngrăşării, iar numărul acestora va creşte considerabil în anii care urmează. În cercurile ştiinţifice se vorbeşte de o „epidemie” de obezitate la nivel mondial. Iar această „epidemie” este probabil cel mai răsunător eşec al medicinii moderne, alături de tulburările emoţionale, care fac şi ele ravagii în societatea contemporană. De fapt, aşa cum vom vedea, îngrăşarea şi problemele emoţionale merg mână in mână. Din acest motiv, cele mai multe medicamente sau regimuri mai mult sau mai puţin severe dau greş, pentru că, în mod eronat, toată atenţia se orientează asupra corpului, când, în realitate, originea problemelor de greutate se află în minte şi în suflet.

În cele ce urmează, vom căuta să descifrăm mecanismul psihologic al îngrăşării, demers care va permite apoi găsirea unor soluţii cu adevărat eficiente pentru a gasi cea mai eficienta dieta de slabit. Mai întâi, vom căuta să răspundem la o întrebare fundamentală:

De ce ne îngrăşăm?
Pur şi simplu, din cauză că mâncăm prea mult. Cu siguranţă că ştiaţi acest lucru, care însă era necesar să fie repetat, pentru că tot mai mulţi dintre noi caută subterfugii. Mai exact, cochetează cu ideea că indiferent dacă mănâncă sau nu, tot se îngraşă (afirmaţia este intemeiată în cazul persoanelor care au anumite dezechilibre hormonale, în special legate de glanda tiroidă, şi care se îngraşă mai uşor). Dacă la toţi cei care se îngraşă cauza este aceeaşi, şi anume faptul că mănâncă prea mult, la intrebarea: „De ce mănâncă oamenii prea mult?”, răspunsul este cu mult mai nuanţat, fiind, de fapt, şi cheia problemei.

Când hrana devine drog, nici cea mai eficienta dieta de slabit nu ne va ajuta
Ce se întâmplă când mâncăm? În aparenţă, nimic spectaculos: mestecăm, simţim gustul şi aroma alimentelor, ne gândim la tot felul de lucruri. Însă, dincolo de aceste aparenţe, în creier se desfăşoară nişte procese de o complexitate inimaginabilă. Diferite substanţe (aşa-numiţii neurotransmiţători) sunt eliberate în organism de către scoarţa cerebrală şi ne fac să trăim, când mâncăm, tot felul de senzaţii: de mulţumire, de confort afectiv, de siguranţă, de forţă, de plăcere – emoţii care, deşi sunt rareori conştientizate ca atare, sunt tot un fel de hrană, extrem de preţioasă, pentru psihic. Firesc ar fi să ne hrănim cu aceste emoţii plăcute, şi când facem alte acţiuni, nu doar atunci când mâncăm. Însă, din nefericire, mulţi dintre noi nu reuşim să atingem această armonie în viaţa de zi cu zi, nu reuşim să ne hrănim afectiv suficient şi atunci ne căutăm o consolare în mesele savuroase şi tot mai abundente.

De ce dau greş curele de slăbire?

Presa scrisă, televiziunea şi diferite cărţi de specialitate abundă în sfaturi despre cum să scăpăm de kilogramele în plus: mâncând strict trei mese pe zi, începând întotdeauna masa cu fructe crude, eliminând carnea şi zahărul, alcătuindu-ne 50% din meniu din crudităţi. Și totuşi, aceste reguli de fier nu prea au dat rezultate, deşi sunt corecte. Atunci, şi-au spus oamenii, este nevoie de cea mai eficienta dieta de slabit, cu efecte miraculoase. În consecinţă, au apărut celebrele cure minune de slăbire: disociate, cu apă, cu sucuri, cu plante medicinale, cu laxative puternice, cu supă de varză. Nici acestea nu au dat însă prea mari rezultate, şi nici medicamentele de sinteză cele mai dure, care pot modifica metabolismul (cu costuri inestimabile pentru sănătate), dar nu pot îndeplini „visul” de a mânca în neştire, fără a pune kilograme în plus. Unde este greşeala în toate aceste demersuri? În faptul că nu este înţeleasă marea problemă a celor care mănâncă mult: limitarea porţiei de hrană, pe de o parte, le produce suferinţă, iar pe de altă parte, îi lasă fără o plăcere majoră şi fără un mijloc important de refulare a emoţiilor negative. Întrebarea este aşadar: ce punem în loc, atunci când privăm o persoană supraponderală de una din cele mai mari plăceri, adică de mâncarea in exces?

Categoriile de măncăcioşi

Încă din anii ’60, când în Statele Unite şi în ţările occidentale obezitatea a început să devină o problemă naţională, oamenii de ştiinţă şi-au pus problema analizării comportamentului alimentar al supraponderalilor. Astfel, s-au putut face câteva diferenţieri, extrem de interesante şi, mai ales, utile, ale celor care obişnuiesc să mănânce prea mult. Iată care sunt principalele categorii de supraponderali:

Ocazionalii – sunt cei care nu şi-au făcut un obicei constant în a da iama prin frigider, dar se îngraşă supraalimentându-se în situaţii de stres. In cazul lor, încărcarea stomacului cu mâncare acţionează ca un calmant, ca un „medicament” care linişteşte pe moment emoţiile, în schimb le rotunjeşte tot mai mult greutatea corporală.

Gurmanzii – sunt persoanele care par a trăi pentru a mânca. Le plac mesele frumos pregătite, care le produc o stare de bună dispoziţie, obişnuiesc să se gândească cu voce tare la delicatesele pe care şi le-ar dori sau pe care deja le-au mâncat. În opinia psihologilor, gurmanzii caută în excesul de alimente afecţiunea, atenţia plină de dragoste a celor din jur, pe care nu ştiu să o primească şi, cel mai adesea, nici să o dăruiască.

Consumatorii nocturni – nu reuşesc să adoarmă sau se trezesc imediat după ce au adormit şi fac un raid prin bucătărie, mâncând în neştire. Adesea mănâncă şi în timpul zilei, dar pe ascuns, ceea ce le creează celor din jur senzaţia că se îngraşă fără să mănânce. La această categorie, resortul care împinge la supraalimentare este nesiguranța, anxietatea – în timp ce mănâncă, ei trăiesc un sentiment de securitate, se simt protejati.

Pofticioşii – sunt mari amatori de dulciuri şi, la fel ca şi ocazionalii, mănâncă din când în când foarte mult după care, pentru o perioadă de timp, revin la o dietă relativ normală. La ei însă, nevoia de supraalimentare nu apare ca o consecinţă directă a unor situaţii stresante, ci atunci când văd un fel de mâncare care li se pare foarte tentant. După părerea psihologilor, excesul de hrană şi, mai ales, de dulciuri ţine locul împlinirii erotico-afective.

Ciugulitorii – au aproape în permanenţă cu ei ceva de mâncat, din care iau câte puţin, dar aproape încontinuu. Sunt marii amatori de bombonele, sticks-uri, ciocolată, biscuiti, din care îşi fac provizii sistematic. La mese, pot mânca mediu sau chiar foarte puţin, dar cu toate acestea, iau proporţii într-un ritm rapid, din cauză că-şi suplimentează porţia zilnică de calorii, prin ciugulitul aparent inofensiv. De regulă, acest comportament alimentar indică o stare de nervozitate, de nesiguranță sau de irascibilitate refulată, mâncarea în reprize fiind asemeni țigărilor la care fumătorii recurg ca să se calmeze. De altfel, fumătorii care tocmai au renunţat la viciul lor, au şi ei tendinţa să mănânce încontinuu.

Haiducii – au o preferinţă pentru alimentele suculente, care dau o mare energie, cum ar fi grătarele, mititeii și tot felul de specialități din carne, prăjelile, de cele mai multe ori stropite cu bere sau vin. Ei ajung la o greutate impresionantă, care-i face treptat invalizi, din dorinţa paradoxală de a se simţi foarte puternici.

Din această enumerare rezultă că la originea supraponderalităţii se află întotdeauna o lipsă, o problemă în plan sufletesc. Sau, cum spunea foarte plastic un psiholog american: aşa cum unii beau ca să-şi înece necazurile, mulți dintre noi manancă în neştire, ca să şi le adoarmă.

Dacă oamenii care se confruntă cu asemenea probleme, ar şti să-şi găsească prin alte mijloace calmul sufletesc sau bucuria de a trăi, afecţiunea, starea de siguranţă sau împlinirea erotico-afectivă, curele de slăbire ar fi extrem de uşor de ţinut şi ar avea rezultate stabile pe termen lung.

Şapte sfaturi pentru psihic

1. Abordati regimul de slăbire într-un stil care să vi se potrivească. Prima şi decisiva greşeală pe care o fac majoritatea celor care se hotărăsc să slăbească este să se priveze brusc şi foarte drastic de hrană. Această cale este potrivită pentru persoanele puternice, extrem de rezistente fizic şi foarte stabile emoţional. Pentru noi, muritorii de rând, se recomanda o abordare gradată, dar sistematică. La început, vom căuta să nu mai mâncăm deloc în afara meselor principale, apoi vom elimina pe rând alimentele nocive, şi abia pe urmă vom începe să reducem, treptat, porţia de hrană sau vom trece o dietă strict crudivoră, cu cereale. În felul acesta, nu vom supune voinţa (la început slab antrenată) la eforturi imposibile şi nici nu vom trăi stări intense de frustrare.

2. Fixați-vă obiective pe care să le atingeti – este o manevră foarte necesară, menită să ne mărească voinţa şi încrederea în noi înşine. Strategia este extrem de simplă: dacă, de pildă, trebuie să slăbim 12 kilograme, vom încerca în primele zece zile să slăbim doar două. Odată atins acest deziderat, vom trece la următoarea etapă, în care vom slăbi alte două kilograme sau chiar unul singur. În acest fel, nu vom avea senzaţia chinuitoare că lucrurile merg cu o încetineală şi eforturile noastre sunt în zadar, ci vom realiza faptul că „suntem în grafic”, şi încet, dar sigur, ne atingem scopul propus.

3. Treziți-vă entuziasmul cu remedii care accelerează slăbitul – nu vă bazaţi exclusiv pe ceaiuri şi alte preparate din plante, dar nici nu le ignorați. O cură cu tinctură de ienupăr vă va ajuta slăbiţi 1 kilogram în câteva zile, prin simpla eliminare accelerată a apei din ţesuturi. Tinctura de fructe de soc vă va ajuta să slăbiţi alte 3- 4 kilograme, în câteva săptămâni, prin accelerarea tranzitului intestinal şi inhibarea apetitului (făcând foamea mai puţin chinuitoare). Sunt paşi mici aparent, dar care veţi vedea, au efecte magice de retrezire a entuziasmului faţă de cura de slăbire, pentru că rezultatele concrete se văd foarte rapid.

4. Recompensati-vă cât mai des – contrabalansaţi sistematic „suferinţele” (le-am pus între ghilimele, deşi uneori sunt foarte reale) pe care reducerea porţiei de hrană le produce, cu bucurii mai mari sau mai mici, dar cât mai multe. Faceţi-vă în minte sau, şi mai bine, în scris, o listă cu toate lucrurile plăcute pe care le puteţi face. De pildă, puteţi colinda magazinele, alegându-vă ce haine veţi putea purta după ce vă veţi regla greutatea şi anticipând astfel momente plăcute. Psihicul va reacţiona mult mai bine la laude şi la recompense în timpul curei de slăbire, decât la încordări ale voinţei şi la autoflagelări inutile.

5. Găsiți-vă din timp companii potrivite – adică evitaţi să fiţi singuri şi nesusţinuţi în timpul curei de slăbire. Vorbiţi în primul rând cu cei apropiaţi (cu fiecare în parte), despre faptul că vreti să slăbiţi şi asiguraţi-vă că vă vor ajuta în acest demers. Mai mult, căutaţi oameni plăcuţi, a căror companie să vă liniştească, eventual care au reuşit să slăbească prin asemenea cure şi care vă vor fi de un imens ajutor pentru a vă susţine moralul. Nu uitati să-i evitaţi pe cei care caută (conştient sau inconştient) să vă descurajeze sau să vă minimizeze eforturile.

6. Motivați-vă sistematic – în fiecare zi, dimineaţa şi seara, programati-vă câteva minute în care să vă faceţi o mică impulsionare. Imaginaţi-vă cât de bine vă veti simţi şi cât de multe veţi putea face când veţi ajunge la greutatea normală. De asemenea, amintiţi-vă cât de multe aţi pierdut şi aţi mai putea pierde din cauza îngrăşării. Spuneţi-vă ferm: „Reuşesc! Am voinţă şi de aceea, reuşesc”. Nu uitaţi în nici o zi să faceți măcar de două ori (dacă nu mai des) această reactualizare a scopului propus, cu toate motivele care v-au determinat să luaţi hotărârea de a slăbi, urmată de o vizualizare a fericirii din momentul reuşitei.

7. Nu cădeți de pe vârf – este un sfat extrem de important, pentru că aproape jumătate din cei care au ajuns la o greutate normală sau măcar au slăbit foarte mult, făcând eforturi eroice, pierd in mod paradoxal această realizare pe nesimţite. De ce? Pentru că, odată cu trecerea senzaţiei de triumf de după atingerea scopului propus, nu au găsit un stil de viaţă care să le ofere suficientă satisfacţie interioară, aşa încât să nu se întoarcă la vechiul lor viciu. Aşadar, odată ce ați slăbit, nu consideraţi „lupta” încheiată. Faceţi ultimul pas şi tăiaţi toate legăturile cu greşelile din trecut, cu stilul de viaţă care v-a dus la supraponderalitate. Găsiţi-vă unul-două sporturi pe care să le practicaţi (nu contează peformanţa, ci consecvenţa) sau mergeţi constant la o sală de fitness. Umpleti-vă viaţa cu mici excursii, cu intâlniri cu cunoscuţii, descoperiţi-vă hobby-uri şi faceţi-vă tot fel de tabieturi care să vă ţină permanent în activitate şi să vă distragă ateriţia de la hrană…

În fine, cel mai important sfat pentru cea mai eficienta dieta de slabit l-am lăsat la sfârşit. El sună astfel: reflectaţi profund, din când în când, la ceea ce v-a produs acea stare de gol afectiv pe care aţi avut tendinţa să-l umpleţi cu mâncare. Ştiindu-ne slăbiciunile interioare cu precizie şi acţionând apoi pentru a le elimina, aceste slăbiciuni se vor transforma în forţă interioară. Iar cura de slăbire, la fel ca multe alte demersuri importante din viaţă, este o simplă problemă de forţă interioară.

Loading..