Brânza naturală este din ce în ce mai greu de găsit pe piața din Romania. În supermarketuri brânza este plina cu aditivi, iar unii dintre ei sunt cancerigeni.
Cuprins:
Cu scopul de a realiza un studiu în vederea aflării calităţii produselor de pe piaţa românească, asociatia Pro-Consumatori din Romania a comparat 34 de sortimente de brânzeturi din marile supermarketuri din ţară. Rezultatele au fost dintre cele mai devastatoare, ajungându-se la concluzia că piaţa este plină de sortimente denaturate de brânzeturi, iar impactul asupra sănătăţii consumatorilor şi asupra bugetului de stat este unul deosebit de important.
Prin ce se deosebește brânza cu aditivi de brânza naturală?
Brânza topită, brânza feliată, brânza la sul sunt doar câteva sortimente „moderne” la care avem acces în prezent, dar oare pot fi acestea considerate la fel ca brânza naturală? Atunci când citim pe etichetele diferitelor sortimente de brânză pentru a vedea dacă este vorba despre brânza naturală sau despre una care conține aditivi, observăm că pe majoritatea este scris că reprezintă surse bune de calciu, că sunt făcute din lapte natural sau că le pot mânca fără probleme și copiii.
Cu toate acestea, la o analiză mai amănunțită, vedem că doar foarte puține ingrediente naturale fac parte din compoziție, iar pe lângă ele găsim aditivi pe care brânza naturală nu îi conține. Când vedem o listă mare de ingrediente, majoritatea acestora sunt emulsificatori, uleiuri vegetale saturate, sare în exces, agenți de colorare, conservatori și zahăr. Mulți producători susțin că produsele lor sunt făcute având la bază brânza naturală, fapt care ar putea fi adevărat, dar aceasta suferă transformări importante până când produsele sunt finalizate. Spre deosebire de brânza naturală, cea cu aditivi este procesată într-un mod ingenios pentru a avea un gust mai deosebit, dar și deoarece costurile de obținere sunt mai reduse. Unele dintre aceste produse nici nu pot fi numite cu adevărat brânze, ci ne referim la ele ca la produse din brânză.
Prețul este unul dintre factorii care ne ajută să ne orientăm: spre deosebire de brânza cu aditivi, cea naturală este întotdeauna mai scumpă. Un alt factor este reprezentat de culoarea pe care o are brânza: nuanța acesteia diferă, întrucât cea preparată din grăsimi vegetale este mai albă decât a celei care este făcută doar din lapte. Textura contează și ea, pentru că cea naturală este mai aerată, nu netedă. Cu cât brânza este mai netedă, cu atât conține mai mulți aditivi, de exemplu, clorură de calciu (E509).
Prin intermediul analizelor, s-au descoperit diverse substanțe aflate în componenţa brânzeturilor:
Amidonul – este folosit deseori în reţetele unor tipuri de brânză mozzarella, inducând în eroare consumatorul, pentru că acest tip de brânză se obţine în mod natural doar din lapte, fără niciun fel de adaos;
Natamicina (E 235) – este o substanţă periculoasă, folosită în diverse tipuri de brânză maturată ca o pastă semi-tare; este utilizată şi drept conservant artificial, datorită presupusei ale acţiuni antifungice şi antibiotice, cu toate că este suspectă de favorizarea apariţiei diverşilor agenţi microbieni. Poate provoca divese simptome, precum greaţă, vomă, anorexie, diaree, iritaţii ale pielii.
Lysozyme (E 1105) – poate provoca reacţii alergice, fiind un aditiv obţinut din proteine de ouă.
Clorura de calciu (E509) – este utilizată în diverse sortimente de cascaval, ca potenţiator de arome, agent de întărire şi acidifiant.
Nitratului de sodiu – este utilizat în diverse sortimente de brânzeturi semi-tari. Este deosebit de periculos, pentru că poate duce la apariţia cancerului.
Brânza naturală – unele dintre cele mai sănătoase sortimente:
- brânza de vaci făcută în casă;
- telemeaua desărată sau cu un conținut cât mai redus de sare (cel mult 3%) și cu minimum 42% grăsime;
- urda;
- cașul;
- parmezanul;
- brânza feta;
- brânza elvețiană.
Tipuri de brânză cu aditivi
Topping pentru pizza
Experţii APC au testat şi aşa-numitele „toppinguri pentru pizza”, produse pe bază de grăsimi vegetale şi proteine din lapte, ce conţin diverşi aditivi alimentari, precum amidon, arome alimentare, gumă locust, caragenan, acid citric, polifosfaţi de sodiu, citraţi de sodiu, fosfaţi de sodiu şi sorbat de sodiu. Fiind aşezate în magazine alături de sortimentele de caşcaval, acestea induc de cele mai multe ori în eroare consumatorii, având şi un aspect ce imită perfect caşcavalul.
În unele cazuri au apărut pe piaţă amestecuri din caşcaval şi diverse grăsimi vegetale, în special ulei de palmier, vândute sub denumiri de genul: preparat alimentar pe bază de cașcaval și grăsimi vegetale. Acestea sunt compuse mai mereu din: cașcaval afumat (27,5%), ulei de palmier (25%), apă, amidon din porumb, derivați din lapte, gelatină, sare iodată, aromă de fum și săruri de topire (fosfați de sodiu-E339 și difosfați de sodiu și potasiu-E450).
Falsificarea caşcavalului
Caşcavalul este o brânză opărită, cu consistenţă tare ori semi-tare, din lapte de vacă, de oaie sau mixt. În Romania se face fie din lapte de vacă, fie din lapte de oaie; în unele tari se face si din lapte amestecat. Pasta este iniţial dulce, dar poate deveni picantă prin fermentare avansată; de asemenea, unele sortimente se supun afumării. În perioada comunistă, din cauza lipsei alimentelor, au apărut diverse metode de prepare a „caşcavalului”, de cele mai multe ori acesta fiind un precipitat cazeinic (brânză din lapte prins, brânză de vaci) şi lapte proaspăt. Toate ingredientele se încălzeau, se separau de zer, apoi se încălzeau din nou amestecându-se cu ou, unt, smântână, sare, bicarbonat, condimente şi, în stare caldă, se turnau în forme şi se puneau la rece.
Deşi putea fi consumat chiar în aceeşi zi, gustul era din ce în ce mai bun odată cu trecerea timpului. Pe parcurs însă s-a pus accentul în mod deosebit pe păstrarea tradiţiei şi a rețetelor vechi, aşa că cel mai apreciat în prezent este „caşcavalul de casă”, care este, de fapt, o brânză topită, „coaptă” şi prăjită. Diverse sortimente de caşcaval din ţara noastră au sau sunt aproape de obţinerea statutului de produs cu denumire de origine controlată: de Argeş, de Brădet, de Covasna, de Dobrogea, de Feteşti, de Moeciu, de Penteleu, de Sibiu. În ultimii ani, unele sortimente de caşcaval românesc produse în UE sunt comercializate la noi în ţară, ducând la diverse conflicte: „În ultimii ani asistăm la un proces de «denaturare legală» a brânzeturilor din cauza vidului legislativ din acest domeniu, fapt care a dus atât la prejudicierea economică a producătorilor oneşti, proces care a culminat, în unele situaţii, chiar cu dispariţia acestora, cât şi la o afectare a intereselor economice ale consumatorilor, punându-le acestora chiar sănătatea în pericol. În aceste conditii, până când prin intermediul unor legi nu se va interzice producţia şi comercializarea unor astfel de produse, singura măsură menită să-i protejeze pe consumatori rămâne informarea acestora prin realizarea de studii, care să demaşte astfel de practici, astfel încât consumatorii să nu mai achiziționeze produse de o calitate scazută şi cu încărcătură chimică ridicată, fapt ce va duce în cel mai scurt timp la dispariţia unor astfel de produse datorită cererii scăzute pentru acestea, nemaiexistând astfel interesul economic din partea unor astfel de producători pentru fabricarea unor astfel de produse”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.
Acest caz se află acum pe masa instituțiilor europene
Daniel Buda, membru în cadrul Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European şi promotor al campaniei „Mănânci produse româneşti, mănânci sănătos”, a reacţionat şi a interpelat Comisia Europeană pe această temă: „În urma unui studiu realizat de o asociaţie de profil, s-a depistat că în supermarketurile din Romania se comercializează brânzeturi cu conţinut ridicat de aditivi care prezintă un pericol pentru sănătatea umană. Cel mai des întâlnite substanţe nocive sunt: clorura de calciu, nitratul de sodiu sau natamicina. Dacă în cazul natamicinei vorbim de efecte adverse cu o formă uşoară care implică stări de disconfort la nivelul aparatului digestiv; în ceea ce priveşte nitratul de sodiu, acesta reprezintă un factor care favorizează apariţia cancerului. Folosirea acestor aditivi nu numai că reprezintă un adevărat pericol pentru sănătate, ci aduce şi atingere intereselor economice ale producătorilor locali care comercializează brânzeturi la standarde ridicate de calitate. Ce instrumente are la îndemână Comisia pentru a se impune un control mai strict referitor la calitatea brânzeturilor astfel încât consumatorii să fie protejaţi?”, a notat acesta…
Beneficii oferite de brânza naturală
Brânza, atunci când este cât mai naturală, aduce o mulțime de beneficii organismului, deoarece conține, printre altele, o cantitate ridicată de calciu, proteine, fosfor, zinc, și vitaminele A și B12. Brânza naturală ajută la scăderea riscului de boli cardiovasculare, al celui de diabet, îmbunătățește colesterolul și masa musculară, dar oferă și predispoziția la longevitate.
