Probabil printre cele mai frecvente probleme ale omului, durerile de cap au legătură cu arterele şi mușchii capului sau gâtului, ori cu activitatea anormală a neurotransmițătorilor cerebrali. De cele mai multe ori, pot fi considerate drept necazuri minore, tratabile cu o aspirină sau un algocalmin. Dacă sunt însă foarte puternice şi revin des sau dacă sunt însoţite şi de alte simptome, este nevoie de un tratament mai complex.
Simptome
• O durere surdă, persistentă, resimțită ca un cleşte care vă strânge capul, este semnul aşa-numitei „dureri de tensiune”.
• Când durerea începe pe o singură parte şi parcă palpită, provocându-vă totodată greață, s-ar putea să fie vorba de o migrenă. În acest caz, durerea poate fi precedată de tulburări de vedere (de pildă puncte de lumină care licăresc).
• Durerea inegală, însoțită de înroșirea şi umezirea unui ochi şi de congestia nării de pe aceeaşi parte este semnul unei „dureri-mănunchi”.
• O durere continuă, însoțită de congestie, resimțită în spatele feței şi care se agravează la aplecarea capului înainte, este semnul unei sinuzite.
Când trebuie consultat medicul:
• Dacă o durere foarte severă de cap este însoţită de vomă şi de lipsa puterii mâinilor, de vedere dublă, de dificultăți la înghiţire şi de vorbire neclară — ar putea fi vorba de o hemoragie cerebrală sau de un anevrism.
• Dacă durerea este de un fel cu totul nou pentru dvs., apare dis-de-dimineață, este persistentă şi vă provoacă vomă, dar se reduce peste zi — este posibil să suferiți de hipertensiune sau chiar, în cazuri foarte rare, să fie vorba de o tumoare cerebrală. Duceți-vă la medic fără întârziere!
• Dacă aveți febră mare, nu suportați lumina, durerea este puternică şi însoțită de greată şi înțepenirea gâtului — este posibil să fie meningită.
• Dacă v-ați lovit de curând la cap şi sunteți amețit, moleșit, vă este greată sau vomitați — s-ar putea să fie vorba de o comoţie.
Principalele tipuri de dureri de cap:
• „Durerea de tensiune”, pe care o are toată lumea la un moment dat, îți poate da impresia că ai capul prins în menghină care se strânge. Muşchii gâtului pot părea înnodați, iar anumite porțiuni ale capului şi gâtului pot fi sensibile la atingere. Aceste dureri pot fi de scurtă durată şi rare sau, dimpotrivă, persistente şi cronice. Sunt provocate, de obicei, de stres, dar şi tensiunea oculară, poziția incorectă a corpului, excesul de cafea sau scrâșnitul dinților în somn pot fi și acestea cauze.
• Migrenele sunt cele mai teribile dureri de cap. De obicei, migrena începe cu o durere intensă, palpitândă, pe o singură parte a capului. Ea se poate întinde şi este adeseori însoțită de greață şi vomă. Poate dura de la câteva ore la trei zile, provoacă uneori hipersensibilitate la lumină, mirosuri şi zgomot. Simptomele diferite ale migrenei par să fie legate de schimbările în diametru ale vaselor de sânge din cap, probabil ca urmare a unui dezechilibru chimic.
• „Durerile-mănunchi” sunt numite astfel, deoarece par să fie mai multe, grupate. Apar de obicei la câteva ore după adormire şi sunt precedate uneori de o uşoară senzație dureroasă într-o parte a capului. Durerea, localizată în mod tipic într-un ochi şi în jurul său, este însoțită în general de congestie nazală şi înroşirea feţei; durează 30 minute — două ore, apoi se diminuează şi dispare, pentru a reapărea a doua zi sau mai târziu.
Durerile provocate de sinuzită sunt localizate în frunte, zona nasului, ochi şi posibil în creştetul capului. Inflamația sau infectia membranelor care căptuşesc cavităţile din oasele feţei stau la originea durerilor. Pot apărea ca urmare a unei alergii, răceli sau gripe.
Tratamente
Deoarece tensiunea psihică este de foarte multe ori una dintre cauzele durerilor de cap, tehnicile de relaxare sunt în prima linie în lupta împotriva acestora. Majoritatea terapiilor naturale abordează durerile de cap din perspectiva cauzelor lor profunde, pe care încearcă să le elimine.
Presopunctură. Tehnicile acestei metode terapeutice pot fi însoţite, pentru creşterea efectului, de folosirea uleiurilor esenţiale. Punctele în care trebuie aplicată presiune pentru uşurarea durerilor de cap sunt:
• punctul situat la întâlnirea celor două oase din prelungirea degetelor mare şi arătător;
• punctele situate deasupra frunții, pe linia părului, pe verticalele care trec prin colțurile interioare ale sprâncenelor;
• punctul situat pe verticala care trece prin mijlocul nasului, deasupra frunții, pe linia părului;
• punctul situat între sprâncene.
Presați cu intensitate medie aceste puncte, executând cu degetul o mișcare circulară, în sensul opus acelor de ceasornic.
Aromaterapie. Următoarele uleiuri pot reduce durerile de tensiune şi pe cele migrenoase. Umeziți-vă degetele cu putin ulei esențial de levănțică amestecat cu ulei de floarea-soarelui şi masaţi-vă tâmplele cu mişcări circulare. Repetați masajul în golurile din exteriorul ochilor şi din spatele urechilor. Pentru durerile provocate de sinuzită, efectuați masajul folosind ulei esențial de eucalipt. Pentru orice tip de durere de cap, inhalați un amestec de ulei esențial de levănțică, rozmarin şi mentă.
Chiropractică. Unele dureri de cap apar din cauza poziției eronate a corpului. Un chiropractician poate, prin manipularea coloanei vertebrale şi a craniului, să readucă muşchii şi oasele în poziția lor naturală, îndepărtând astfel cauza durerilor.
Exerciţii fizice. Activitatea fizică regulată determină eliberarea în organism a endorfinelor, substanțe supranumite „ucigaşii durerii”. De asemenea, contribuie la dilatarea vaselor de sânge, reducând riscul de migrenă. Pentru a înăbuși din faşă o durere de tensiune, executați următorul exercițiu respirând adânc şi încercând să fiți cât mai calm.
Stând așezat, inspirați şi dați încetișor capul pe spate până când priviţi drept în tavan (nu dați capul pe spate prea mult, deoarece veți presa astfel asupra coloanei vertebrale), expirați şi aduceți la fel de încet capul în față, până ce ajungeți cu bărbia pe piept. Repetați de două ori.
Fitoterapie. Sunt destul de puține plante care pot acționa împotriva durerilor de cap, deşi în alte tipuri de dureri sunt foarte eficiente. Menționăm aici maceratul de valeriană (zece g pulbere de rădăcină la un pahar cu apă rece, timp de opt, pana la zece ore; se bea fracționat în cursul unei zile) şi infuzia de levănţică (una sau doua lingurițe de frunze şi tulpini uscate la 200 ml apă clocotită; se beau una sau doua căni pe zi).
Masaj. Relaxând muşchii capului, umerilor şi gâtului, masajul poate avea anumite cazuri efecte cu totul surprinzătoare. Un astfel de masaj poate fi efectuat şi de unul singur — vă oferim în continuare un exemplu.
Puneti amândouă degetele mijlocii în centrul frunții, la linia părului. Apăsând uşor, mişcați-le spre creştet. Repetați această mişcare, mărind distanța dintre degete cu un cm, dar pornind tot de la linia părului. Repetați mişcarea până ce ajungeti cu degetele la tâmple. Efectuați un masaj circular pe tâmple timp de câteva minute, după care, cu degetele mari, urcati spre creştetul capului apăsând uşor, pornind de această dată de la baza craniului, tot de la linia părului.
Dietoterapie. Printre alimentele considerate a avea legătură cu migrenele se numără ciocolata, citricele, semipreparatele din carne care conțin nitrați de sodiu sau anumiți aditivi alimentari şi vinul roşu. Dacă bănuiți că alimentația este de vină, țineți un jurnal în care să notați tot ce mâncați şi când anume vă doare capul. Veți şti astfel la ce alimente trebuie să renunțați…
Magneziul relaxează pereții vaselor de sânge, astfel încât carența lui contribuie la apariția migrenelor şi a „durerilor-mănunchi”. Administrarea unor doze suplimentare de câte 200 mg de trei ori pe zi este o bună cale de a preveni durerile.
