Învață cum să scapi de depresii

Share

Deşi depresiile au o incidență crescută în sezonul de toamnă, adevărata lor cauză este lipsa speranței de viitor.

Învață cum să scapi de depresii

Toamna este anotimpul predilect pentru apariţia depresiilor

În general, există o anumită ciclicitate a unor tulburări psihice, în funcţie de anotimp. În ultimii ani s-au făcut studii care au evidenţiat incidenţa mai crescută a depresiei în sezonul de toamnă, fără a exista însă vreun argument ştiinţific care să vină în sprijinul acestei idei.

Probabil că, la fel ca în patologia somatică (de exemplu, ulcerul gastroduodenal, ale cărui incidenţă şi recrudescenţă, ca manifestări clinice, sunt mai des întâlnite primăvara şi toamna), acelaşi lucru se reflectă şi în patologia psihiatrică. Totuşi, trebuie să ţinem cont că toamna şi iarna durata zilei scade, în timp ce durata nopţii creşte, iar psihiatrii, ştiu că în această perioadă survin anumite modificări la nivel neurobiologic, care pot justifica de ce depresia este mai frecventă toamna.

Cum se manifestă depresiile? Care sunt semnele caracteristice ale bolii?

În ultimii ani, a apărut o modificare în simptomatologia depresiei, în funcţie de vârsta la care apare. Astfel, la populaţia cu vârsta între 40- 50 de ani, cele mai importante manifestări clinice ale depresiei sunt cele organice. În acest context, bolnavii apelează mai întai la medicul specialist de boli interne, la cardiolog, deoarece ei acuză palpitaţii, precordialgii, inapetenţă, scădere in greutate, dureri abdominale, manifestări neurovegetative. Acest fapt întarzie de fapt instituirea unui tratament adecvat, deoarece pacienţii ajung la consultul psihiatric după șapte-opt luni, după ce medicii de specialitate constată că bolnavii nu au nicio problemă de sănătate fizică.

La pacienţii tineri, depresia poate debuta prin simptome extrem de severe. Tristeţea pe care o putem vedea pe chipul unor tineri, de multe ori nemotivată, modifică profund vectorul existenţial al tânărului şi induce gândul la sinucidere. Nu întâmplător se remarcă o rată în creştere a suicidului la tineri, ceea ce nu era o caracteristică a depresiei. Desigur, alături de aceste semne clinice, trebuie să ținem cont şi de alţi factori: lipsa interesului şi a preocupărilor, scăderea capacităţii de concentrare şi memorare. Scăderea perspectivei şi a speranţei de viitor sunt însă elementele principale care concură la apariţia şi dezvoltarea în timp a depresiei.

Se spune că bolile psihice care explodează în ultima vreme au manifestări asemănătoare. Cum poate fi deosebită depresia?

Diagnosticarea depresiei presupune în primul rând un interviu psihiatric şi o evaluare psihologică foarte atente. Medicul psihiatru este preocupat să afle dacă în apariţia manifestărilor depresive pot fi implicaţi anumiţi factori declanşatori (evenimente de viaţă cum ar fi decesul unei persoane dragi, divorţul, pierderea locului de muncă, diagnosticarea unei boli organice foarte grave). După evaluarea şi evidenţierea factorilor declanşatori ai depresiei, următorul pas este stabilirea celor mai importante simptome clinice ale bolii, pe care le-am amintit anterior. Mai mult de atât, la pacientul depresiv se întalneşte o „durere morală” – senzaţia că este vinovat pentru întâmplările negative din viaţa lui, impresia că este o povară pentru propria sa familie. Având insomnii, în timpul nopţii se gândeşte tot mai intens la problemele lui, ajungând la nişte concluzii total nefavorabile, ceea ce concură la instalarea comportamentului suicidar.

Conform predicţiilor, depresia va fi afecţiunea situată pe locul doi în rândul îmbolnăvirilor generale

Depresiile pot fi preîntâmpinate?

Medicii psihiatri au studiat cu o atenţie deosebită acest aspect, deoarece este de preferat să prevenim o boală psihică, în loc s-o tratăm. La ora actuală, la nivel internaţional, atenţia faţă de depresie este foarte mare, şi nu întâmplător.

Conform predicţiilor OMS, depresia va fi afecţiunea care se va situa în viitor pe locul doi în rândul îmbolnăvirilor generale. Există perspectiva ca această tulburare să aibă o incidenţă foarte mare şi să afecteze foarte mult populaţia. Din păcate, cea mai vulnerabilă este populaţia activă, cea creatoare de valori, iar acest lucru nu ne poate lăsa indiferenţi. În multe ţări occidentale s-au adoptat programe de prevenţie şi de identificare rapidă a depresiei. Şi la noi au început programe asemănătoare, însă suntem departe de ceea ce se întâmplă în străinătate.

Bolnavul care merge la psihiatru nu trebuie tratat drept nebun

La primele manifestări ale depresiei, trebuie sa ne adresăm medicului psihiatru? Depresia nu poate trece de la sine?

Depresia poate dispărea şi fără ajutorul medicului sau psihologului, dar în timp, la circa patru-șase luni de la instalare, ceea ce nu este de dorit. Atunci când bolnavul sau familia lui remarcă primele simptome ale depresiei, cea mai bună soluţie este consultarea medicului de familie, care va face o trimitere către medicul specialist.

Cine deţine „soluţia” vindecării depresiei – psihiatrul sau psihologul?

Medicul psihiatru şi psihologul fac o echipa terapeutică foarte eficientă. Competenţa precizării diagnosticului clinic şi instituirea tratamentului medicamentos pentru depresie aparţin medicului psihiatru. Psihologul are însă un rol foarte important, el fiind cel care, prin metode şi instrumente specifice, cu ajutorul unor scale de evaluare ale depresiei, atenţionează medicul psihiatru în legătură cu severitatea bolii. Acest aspect este foarte important, pentru că psihiatrul va şti clar ce măsuri terapeutice se impun.

Cât de eficiente sunt medicamentele de care dispuneţi pentru tratarea depresiei?

În tratamentul depresiei s-au făcut salturi spectaculoase. În prezent, în 60-70% din cazuri obţinem remisia totală a episodului depresiv (atenţie, nu a bolii în sine!). Avem la dispoziţie cele mai noi medicamente antidepresive care, asociate cu psihoterapia, dau rezultate foarte bune. Însă trebuie spus că tratamentul farmacologic, cu medicamente, fără susţinerea psihoterapiei, înlătură mult mai greu episoadele depresive. Din păcate, lumea are o reţinere când este vorba de un control psihiatric.

Nimeni nu trebuie să se teamă de psihiatru, de multe ori el fiind singurul medic calificat să-i rezolve problemele. Se ştie că există o percepţie negativă a societăţii faţă de psihiatrie, deoarece orice om care intră într-un cabinet psihiatric riscă să fie stigmatizat – prin „tradiţia” educaţională şi culturală specifice românilor – cu diagnosticul de… nebun! Acesta este un mit care trebuie neapărat spulberat!

Trei milioane de romăni suferă de depresie

Depresia este o boală frecvent întâlnită în România?

Statistic vorbind, în ţara noastră sunt la ora actuală între 2.500.000 şi 3.000.000 de oameni care suferă de diferite forme de depresie. Vă daţi seama că nu sunt cazuri izolate, vorbim aici de 10% din populaţie, majoritatea fiind oameni care trebuie să participe la dezvoltarea socială a ţării. Nici factorii sociali, nici factorii economici nu sunt de înlăturat când e vorba despre depresii. Aceşti oameni au asistat timp de circa 15 ani doar la promisiuni, mai puţin la schimbări radicale, la îmbunătăţirea situaţiei lor…

În faţa acestor neajunsuri repetate, perpetuate chiar, ei clachează. Neajunsurile marchează oamenii, Îi tracasează, îi obosesc, le anulează orice planificare de viitor. Tinerii nu mai au răbdare să aştepte transformarea României într-un stat de nivel occidental, preferă să emigreze, decât să participe activ la îmbunătăţirea situaţiei din ţară. În aceste condiţii, se impune instituirea unor programe de prevenţie eficientă a depresiei, la care să aibă acces toată populaţia activă din România.


Share
Abonează-te pe:Yve.ro news

Articole recente