Care este algoritmul după care se stabilește data Paștelui?

1169

Paștele este sărbătorit, întotdeauna, în prima Duminică de după prima lună plină care apare după sau chiar de echinocțiul de primăvară.

Invierea Domnului

Cu siguranță, cu toții ne-am întrebat, măcar o dată, care este algoritmul după care se stabilește data Paștelui. De ce Paștele cade în zile și chiar în luni diferite în fiecare an? De ce uneori Paștele ortodox este odată cu cel catolic, iar în alți ani, nu? În continuare, vom lămuri aceste lucruri, pentru a scăpa definitiv de aceste dileme.

Acest algoritm a fost stabilit încă din anul 325 d. Hr., în cadrul primului conciliu ecumenic de la Niceea. Pentru a stabili această dată importantă, majoritatea bisericilor ortodoxe consultă calendarul iulian. Nu contează dacă biserica este pe stil nou sau vechi, algoritmul este de fiecare dată același, Paștele este sărbătorit mereu, împreună, chiar dacă data Crăciunului este diferită. Acest lucru se întâmplă datorită faptului că Biserica Ortodoxă vrea să demonstreze unitatea acestei credințe.

În jurul acestei sărbători sunt stabilite și altele, cum ar fi Rusaliile. Totuși, dacă duminica Paștelui se va suprapune cu Paștele iudeilor, sărbătoarea va fi mutată întotdeauna în următoarea duminică.

„Sărbătorile bisericeşti, pe lângă însemnătatea lor istorică, liturgică şi dogmatică, îmbracă într-o formă strălucitoare viaţa bisericii. Acest lucru îl face şi marea sărbătoare a Învierii Domnului. Ştim că învierea lui Hristos are loc în prima zi a săptămânii, duminica, iar biserica a rânduit serbarea Paştelui ca praznic al praznicelor în această sfântă zi. Două sisteme sunt demne de luat în seamă – cel al egiptenilor, care era şi cel mai complet (365 zile) şi cel al romanilor (355 zile). Între aceste două sisteme se înregistra anual o diferenţă de zece zile. Împăratul roman Iulius Caesar a adoptat sistemul de calcul egiptean şi l-a numit calendarul iulian. Timp de 15 secole întreaga creştinătate s-a folosit de acest calendar”, a explicat, pentru ziarul Adevărul, preotul constănţean Ionuţ Aştefănoae.

Cum se calculează, mai exact, această dată a Paștelui?

Pentru a calcula data Paștelui, se folosește următorul algoritm:

Luna se stabilește: [(d + e + 114) / 31], iar ziua, după formula ((d + e + 114) mod 31) + 1, unde d = (19 * c + 15) mod 30, e = (2 * a + 4 * b – d + 34) mod 7, a = A mod 4, b = A mod 7, c = A mod 19.

Pentru a înțelege totul mai bine, în continuare vom lua un exemplu mai concret:

De exemplu, pentru anul 2010, A = 2010, iar a, b şi c, sunt resturile împărţirii lui 2010 la 4, 7 şi 19, sunt 2, 1 şi 15. Calculând după formulele menționate  mai sus, d = 0, iar e = 0.

Luna este partea întreagă a lui (d + e + 114) / 31, prin urmare, pentru 2010 este partea întreagă a lui 3,67, respectiv 3. În concluzie, în anul 2010, Paştele a picat în luna a treia, deci în luna martie (conform calendarului iulian). Iar ziua, respectând aceeași formulă de mai sus, este 22.

Când va fi Paștele ortodox în următorii ani?

2018 – 8 aprilie

2019 – 28 aprilie

2020 – 19 aprilie

2021 – 2 mai

2022 – 24 aprilie

2023 – 16 aprilie

2024 – 5 mai

2025 – 20 aprilie

Dar cel catolic?

2018 – 1 aprilie

2019 – 21 aprilie

2020 – 12 aprilie

2021 –  4 aprilie

2022 –  17 aprilie

2023 –  9 aprilie

2024 –  31 martie

2025 –  20 aprilie

Biserica ortodoxă din Finlanda este singura care a adoptat calendarul gregorian și nu sărbătorește Paștele la fel ca noi, care urmăm calendarul iulian.

Diferența dintre cele două calendare privind serbarea Paștelui variază până la cinci săptămâni. Pentru a înțelege și acest aspect mai bine, vom lua următorul exemplu: dacă în acest an Paștele ar fi în data de 22 martie pe stilul vechi, această dată corespunde cu 4 aprilie pe stilul nou, iar 25 aprilie pe stilul vechi corespunde cu 8 mai pe stilul nou. De aceea, uneori este diferență atât de mare între Paștele serbat pe stil vechi și Paștele serbat pe stil nou…

Indiferent de data la care serbăm Paștele, cu toții, măcar în pragul acestor sărbători, trebuie să fim mai buni, miloși, credincioși și spirituali. Toate aceste lucruri au o însemnătate majoră, chiar dacă, de cele mai multe ori, noi nu realizăm acest lucru.