Home / Stiri / Mihail: „Îmi place să scriu despre lu­cruri care au conexiune cu viața mea”

Mihail: „Îmi place să scriu despre lu­cruri care au conexiune cu viața mea”

Unul dintre cei mai apreciaţi artişti ai momentului, Mihail, a vorbit în cadrul unui interviu oferit unei reviste locale despre carieră, originile sale, copilărie şi multe altele. 

mihail dans nocturn

Fiind întrebat care este povestea melodiei sale care răsună la radio de mult timp, artistul a răspuns:

„Ideea piesei este despre acel moment fierbinte, de impact, când mergi pe stradă și vezi un chip frumos care te atrage într-un fel sau altul și, fără să vrei, mintea zboară și-ți oferă un film de dragoste care durează foarte puțin. Sunt sigur că foarte mulți s-au regăsit și au trăit aceste momente, ca să zic așa. Însă am observat că oamenii o trec prin filtrul propriu, fără să mai asculte mesajul piesei. Adică, mă ucide ea, co­pilul, mă ucide ea, soția, nu contează. Pentru ei e foarte importantă partea aceasta cu «mă ucide ea».”

Fiind întrebat dacă există o EA în viaţa lui, Mihail a mărturisit:

„Momentan, nu este nimeni în viața mea, sunt doar eu și iubita mea, mu­zica. Dar am parte de foarte mulți oa­meni dragi în jurul meu, prieteni de care sunt mândru și bucuros că îi am.”

Fiind întrebat de la cine a moştenit acest talent, artistul a relatat:

„Am început să cânt de mic copil. Părinții mei aveau treabă cu muzica, cu desenatul și am crescut într-un me­diu, nu neapărat de artiști, dar cu un aer artistic. Mama cânta, mă punea și pe mine să cânt, să spun poezii. Am început școala de pian când aveam nouă ani, apoi am mers la școala de pictură, mai târziu am cântat într-o trupă de copii. Cu timpul, am învățat să cânt la chitară și, ușor-ușor, i-am prins gustul.”

În ceea ce priveşte originile sale, acesta a povestit:

„M-am născut în Rusia, dar părinții mei sunt basarabeni. Ei s-au mutat în Rusia când mama era însărcinată, iar după ce m-am născut, la jumătate de an, ne-am întors în Moldova, în satul Doroțcaia, din stânga Nistrului. Apoi, când a venit vremea să dau la facultate, am ales inițial Chișinăul, unde am vrut să fac canto, dar într-un final m-am decis să merg la Cluj, pentru a studia designul. Este superb Clujul, sunt îndrăgostit de el, dar simt că ar cam trebui să mă mut în București. Sunt multe concerte, proiecte, și trebuie să fiu prezent aici. Dar Clujul e atât de plin de pace și liniște și calm. Poți să te plimbi pe străzile lui toată ziua, nu te plictisești Bucureștiului n-am reușit încă să-i prind gustul, dar îmi place, are magia lui.”

Despre copilăria sa, Mihail a relatat:

„Mama mea are șapte frați și îți dai seama că suntem foarte mulți nepoți, strănepoți. Bunul nostru era un orator foarte bun și erau momente în care avea magnetul ăla de ne atrăgea pe toți în fiecare vară. Stăteam la masă seara în ogradă la bunicul și ne po­vestea diferite chestii amuzante cu el în război și toată lumea râdea. Era atât de multă energie pozitivă… Mergeam cu toții la Nistru, făceam grătare, vin de casă, fructe, legume și ne simțeam bine. Au fost niște seri super calde.”

Fiind întrebat ce anume îl inspiră când îşi compune melodiile, acesta a mărturisit:

„Orice. Îmi place să scriu despre lu­cruri care au conexiune cu viața mea, pe care le-am trăit sau le-am retrăit. În general, situații adevărate pe care să le pot simți, pentru că altfel nu le pot scrie. Sunt chestii trăite…”

 

Sursa foto: urban.ro