Obiceiuri şi tradiţii de Moş Nicolae

Share

Indiferent de ţara în care te afli, Moş Nicolae este întruchiparea generozităţii şi a dragostei faţă de oameni. Deşi este iubit pe întreg globul, celebrarea acestuia este făcută în mod diferit.

Tradiţia românească

În ţara noastră, sfântul care pune dulciuri şi nuiele în ghetuţe apare pe un cal alb făcând referire la zăpada ce se depune în ultima lună din an.

Este considerat ocrotitorul nevoiaşilor, al fetelor sărace și nemăritate, al luptătorilor, dar şi al marinarilor.

În data de 6 decembrie, ziuă închinată sfântului, în zona satelor flăcăii îşi aleg conducătorul şi casa în care vor avea loc repetiţiile pentru colindele de Crăciun şi Anul Nou.

O altă tradiţie este cea a bucovinenilor, care relatează că, în nopţile sfinte de sărbători, atunci când porţile sunt deschise pentru noi, cei vii, Sfântul Nicolae poate fi văzut timp de o secundă în dreapta Domnului Iisus.

În anumite regiuni, fetele şi feciorii petrec în ajunul Sfântului Nicolae. Flăcăii se năpustesc la ora 21:00 peste fetele care au copt plăcinte.

În ajunul sfântului, românii obişnuiesc să aducă crenguţe ale pomilor fructiferi, pe care le păstrează în apă, lângă icoane. Dacă aceste crenguţe vor înflori până de Anul Nou, anul viitor va fi unul prosper şi plin de bucurii.

  • Una din poveştile tradiţionale ale austriecilor este cea a lui Krampus, o creatură înfricoşătoare ce poate fi confundat cu un diavol care prezintă o limbă foarte lungă şi roşie şi poartă o mască dezgustătoare. Acoperit de blană, mereu ţine în mână o nuia cu care ameninţă copiii care nu au fost obedienţi. Dar Sfântul Nicolae nu lasă niciodată această creatură înfricoşătoare să se atingă de vreun copil.
  • Danezii cred că Moş Nicolae soseşte la casele lor ajutat de reni, dar şi de elfi.
  • Francezii aşteptă moşul ce soseşte călare pe un măgar. Înainte de culcare, copilaşii îşi aşază ghetuţele lângă şemineu şi cântă o melodie închinată lui. Dimineaţa, pe lângă toate delicatesele găsite, mai putem observa şi o nuieluşă de mesteacăn, împodobită cu o fundă, deoarece orice copil, oricât de cuminte ar fi, tot mai face câte o ghiduşie.
  • Nemţii pregătesc morcovi şi apă pentru calul neistovit al Moşului. Acestea sunt depozitate sub pat, lângă şemineu, pe pervaz sau uneori în afara casei. În aşteptarea lui, pe lângă lustruirea ghetuţelor, mai pregătesc şi o scrisoare ce conţine dorinţele lor. Moşul deţine mereu o carte la el cu toate faptele săvârşite de copii. Astfel, va şti dacă e nevoit să ofere dulciuri şi fructe celor cuminţi sau nuieluşe, cartofi sau cărbuni celor neobrăzaţi. În anumite regiuni, 12 tineri ce poartă măşti şi sunt îmbrăcaţi în paie oferă daruri stăpânilor caselor, după care îi dau afară, prefăcându-se că îi bat. Tot acest obicei are ca simbolistică pedepsirea pentru relele săvârşite în acel an în curs.
  • Olandezii insolenţi primesc în dar mici săculeţe cu sare sau cărbuni, în opoziţie fiind cei cumpătaţi, care vor primi monede de ciocolată şi cadouri. Mai demult, cadourile erau primite doar în saboţii de lemn pe care îi deţineau.
  • Polonezii cred că darurile provin de la stele, în timp legenda ungurilor ne relatează că acestea provin de la îngeri.
  • În Siria, Moşul vine pe o cămilă, în Hawaii vine cu barca, iar în Republica Ghana vine din junglă.

Ziua de 6 decembrie este aleasă pentru a le oferi cadouri săracilor, atât de către nemţi, cât şi de către locuitorii Franţei şi Olandei.


Share
Abonează-te pe:Yve.ro news

Articole recente