Nicio altă perioadă nu este mai râvnită, mai frumoasă decât cea a Crăciunului. Nimic nu este mai minunat decât sărbătorirea Naşterii Domnului în familie, alături de cei dragi.
Cu toţii aşteptăm acest moment. Oricât de greu ne-ar fi, oricât de puţine am avea întotdeauna vom aştepta acest interval de linişte în suflet, de împlinire. Crăciunul este aşteptat cu sufletul la gură de copiii din întreaga lume. Şi ştiţi adevăratul motiv: aşteaptă venirea lui Moş Crăciun.
Ceea ce ar trebui cu adevărat să conştientizăm şi să sărbătorim este Naşterea Domnului. În zilele noastre, puţini sunt cei care se gândesc că pe lângă bucatele pregătite, colindele ascultate şi cadourile primite ar trebui să ne bucurăm şi de Naşterea Domnului. Această sărbătoare a fost introdusă în anul 320 d. Hr. În Noul Testament nu este relatată nicio dată despre naşterea acestuia. În calendarul Gregorian, Crăciunul este sărbătorit pe 25 decembrie, în opoziţie fiind cel sărbătorit pe 7 ianuarie, după calendarul Iulian.
Cei mici îşi pregătesc cu câteva săptămâni înainte scrisoarea pentru moşul drag aşteptat. În ea îşi mărturisesc dorinţele cele mai mari. În unele ţări, în prima zi a Crăciunului, cei din întreaga familie fac schimb de cadouri. În Etiopia, doar cei mici vor primi cadouri. În diverse state, locuitorii acestora îşi agaţă şosetele specifice Crăciunului în apropierea şemineului. Acolo, moşul le va lăsa cadourile mult dorite.
Printre tradiţiile din întreaga lume în această perioadă regăsim: împodobirea pomului, colindatul şi obiceiurile culinare. Cu toate că fiecare ţară deţine propriile tradiţii.
- Tradiţia împodobirii pomului s-a extins din Germania după Primul Război Mondial. Nemţii îşi împodobeau pomii cu mere, nuci şi alimente. Printre arborii aleşi sunt brazii, molizii, pinii sau cei artificiali. Deşi, printre cei preferaţi de locuitorii din Georgia regăsim nucul şi alunul, dar de dimensiuni destul de mici, asemănători brazilor folosiţi de noi. Cei din India aleg ca substituenţi pe cei de banane sau mango. Printre cele mai clasice podoabe ale pomilor putem aminti ghirlandele, fundiţele, globurile, instalaţiile de lumină, dar şi nelipsitele bomboane. În vârful acestuia primează steaua. Mai putem vedea şi coroniţele agăţate de uşile de la intrare.
- Sărbătoarea Crăciunului este anunţată de glasurile colindătorilor ce cutreieră printre vecini pentru a primi nuci, fructe uscate, colaci, dar şi bani. De cele mai multe ori, tema aleasă este cea a Naşterii Domnului. Dar se mai aminteşte şi de Moş Crăciun, de pomul de Crăciun sau despre prosperitatea noului an.
- Bucatele preferate variază, de la produsele de la KFC dorite de locuitorii din Japonia, grătarele din Argentina, supele de miel, ouă şi unt, până la nelipsitele preparate din carne de porc, cozonacii şi colacii de pe mesele noastre.
Prima zi este sărbătorită în moduri diferite: cei din Argentina preferă să meargă la plajă, locuitorii din Danemarca merg în parcuri şi păduri pentru a lăsa hrană animalelor sălbatice, iar majoritatatea preferă să meargă la biserică, iar apoi să îşi viziteze rudele.
Ceea ce nu ar trebui să uităm în aceste zile este să fim mai buni unii cu ceilalţi, mai darnici, să avem inimile mai calde şi să întindem o mână celor care au nevoie, dacă o putem face.
