Alergiile alimentare

Share

Alergiile alimentare sunt raspunsuri anormale la anumite alimente, mediate de sistemul imunitar. Spre deosebire de apararea organismului de bacterii si virusi, in cazul unei alergii alimentare, sistemul imunitar identifica anumite alimente drept daunatoare, producand astfel o reactie alergica in momentul ingestiei acestora.

Alergiile alimentare

Aproximativ 8% dintre copii sufera de alergiile alimentare, timp in care dintre adultii, doar 2% acuza alergii de acest tip. Ca in cazul rinitei alergice, si nu numai, alergiile alimentare apar la persoanele care au o tendinta mostenita de a dezvolta astfel de alergii.

Cum apar alergiile alimentare?
Cand sistemul imunitar reactioneaza anormal la anumite alimente ingerate se produce reactia alergica la alimente. Cele mai cunoascute alimente ca fiind cause ale majoritatii reactiilor alergice la copii sunt ouale, laptele, arahidele, graul, soia, pestele. De obicei, copiii se vindeca de alergii dupa varsta de trei ani si pana in cinci ani.
Dupa cum bine stim, reactiile alergice la arahide, nuci, migdale, peste si crustacee se vindeca foarte greu atat la copii, cat si la adulti.

Reactivitatea incrucisata
Alergiile alimentare similare sau inrudite se numesc reactivitate incrucisata. Drept urmare, daca o persoana este alergica la creveti, ea va fi alergica si la crab sau homar, arahide si mazare, respectiv fasole.
Un tip de reactie incrucisata este reprezentat de sindromul de alergie orala.
Sindromul de alergie orala apare la urmatoarele polenuri si alimente:
•    banane sau pepeni, cum ar fi pepenele verde sau galben;
•    mesteacan, migdale, mere, caise, morcovi, telina, cirese, alune, kiwi, nectarine, piersici, pere, prune sau cartofi;
•    arbusti, avocado, banane, morcovi, telina, castane sau kiwi;
•    ierburi rosii.

Factori de risc
Riscul de a dezvolta o alergie alimentara este cu atat mai mare cu cat:
•    exista in familie cazuri de alergie;
•    exista afectiuni alergice asociate, cum ar fi dermatita atopica sau astmul bronsic;
•    pacientul este tanar: nou-nascutii si copiii fac mai multe alergii alimentare dacat adultii;
•    pacientul are o afectiune care usureaza absorbtia alergenului de la nivel gastric si intestinal si trecerea sa in sange: gastrointestinale, malnutritia, prematuritatea si bolile care afecteaza sistemul imunitar;

Riscul de a dezvolta o reactie alergica amenintatoare de viata este cu atat mai mare cu cat:
•    pacientul sufera de astm;
•    simptomele cauzate de alergie se declanseaza la cateva minute dupa ingerarea alimentului.

Care sunt simptomele alergiei alimentare?
Simptomatologia alergiilor alimentare are in vedere mai multe parti ale corpului:
1.    Aparatul digestiv: crampele, greata, voma, diareea, mancarimi la nivelul gurii si gatului;
2.    Pielea: urticarie, tumefactie, prurit, roseata si dermatita atopica;
3.    Aparatul respirator: tuse; wheezing, mancarimi la nivelul nasului si secretii nazale abundente si consistente, stranut si dificultati de respiratie.

Cea mai severa reactie in cazul alergiei alimentare este anafilaxia, care afecteaza mai multe sisteme ale organismului si poate duce la deces. De obicei, anafilaxia apare in cateva minute, maximum o ora de la ingestie, si poate reaparea la maximum doua ore.
Cauzele cel mai des intalnite ale anafilaxiei sunt alergiile la arahide, nuci si fructe de mare.

Mecanismul fiziopatologic
In momentul in care un aliment este ingerat pentru prima data, sistemul imunitar nu il recunoaste, formand astfel anticorpi impotriva alimentului respectiv. In momentul in care alimentul cu pricina este iarasi consumat, anticorpii ataca alergenul provocand astfel simptomele reactiei alergice la alimente.
Simptomele se pot dezvolta de la cateva minute pana la o ora, debutand cu o senzatie de furnicatura la nivelul gurii si limbii, ulterior aparand simptome precum crampele, greata, voma.

In cazul reactiilor severe, in organism se va elibera o cantitate mare de histamine si alte substante chimice care vor declansa reactia anaflactica amenintatoare de viata. Simptomele acestea dispar, de obicei, la administrarea de epinefrina si antihistaminice.

Ce presupune consultul de specialitate?
In cazurile de urgenta, o injectie cu epinefrina ar trebui facuta inainte de a chema ajutoare.

Din pricina faptului ca simptomele pot reaparea chiar daca injectia a fost facuta, persoana in cauza ar trebui sa mearga la camera de garda de fiecare data cand apare o reactie alergica, chiar daca aparent se simte mai bine.

Trebuie apelate serviciile de urgenta daca apare unul din urmatoarele simptome:
•    umflarea gatului sau limbii;
•    respiratie ingreunata, wheezing sau tuse profunda;
•    paloarea fetei sau cianoza buzelor sau lobilor urechii;
•    semne de soc;
•    ameteala sau senzatie de lesin;
•    slabiciune, senzatie de sete, greata, voma;
•    lesin.

Daca simptomele se inrautatesc, trebuie contactat de urgenta medicul specialist. Este foarte important ca alimentele ce au provocat alergia sa fie identificate, pentru ca persoana alergica sa incerce sa le evite pe viitor…

Expectativa vigilenta
In cazul in care simptomele nu se inrautatesc, se poate incerca eliminarea din dieta a unor alimente care par suspecte.


Share
Abonează-te pe:Yve.ro news

Articole recente