Există o mare tendinţă în zilele noastre de amânare a efectuării de analize medicale utile pentru identificarea unor posibile afecţiuni de timpuriu sau pentru a cunoaşte starea noastră de sănătate la momentul respectiv.
Se pot schimba multe dintre obiceiurile dăunătoare şi se pot achiziţiona unele din clasa cea bună: practicarea unui sport sau înscrierea la o sală, mai mult timp destinat relaxării, o dietă adecvată stilului de viaţă şi adaptată vârstei, trimiterea mai des „în vacanţă” a stresului etc.
De aceea, medicii specialişti recomandă ca fiecare om să facă o serie de analize anual, deşi mult mai bine ar fi să se facă din șase în șase luni de zile. Este foarte simplu! Tot ce trebuie să faci este să îţi programezi o vizită la medicul de familie şi să soliciţi un bilet de trimitere cu analizele uzuale pe care ar trebui să le efectuezi.
Dintre analizele pe care trebuie să le facem anual se vor regăsi
- Hemoleucograma. Prin intermediul ei se pot depista anemiile dacă se găsesc un număr scăzut de globule roşii sau infecţii evidenţiate de un număr crescut de globule albe.
- Glicemia. Determinarea cantității de glucoză din sânge, ajută la identificarea sau prevenirea unui eventual diabet.
- Ionograma. Analiză ce studiază dozarea ionilor pozitivi (calciu, magneziu, potasiu, sodiu) şi a celor negativi (clor, fosfaţi, acizi).
- Serologia hepatitelor B şi C.
- Electrocardiograma. Presupune studierea funcţiei cardiace, tulburările de ritm, predispoziţiile pentru boli ale inimii.
- Măsurarea tensiunii arteriale. Dacă tensiunea este mare este vorba de hipertensiune, adică sângele exercită o presiune prea mare asupra pereţilor arteriali, fapt ce poate duce la crearea unor complicaţii: boli cardiovasculare, insuficienţă renală şi accidente vasculare cerebrale.
- Ecografia abdomeno-pelvină. Prin realizării acestei ecografii se pot depista anormalităţi ale formei şi mărimii organelor, identificarea unor tumori, sângerări etc.
- Ecografia mamară. Cu ajutorul ei se pot diagnostica tumorile prezente la nivelul sânilor, fie ele benigne sau maligne.
- Radiografia pulmonară. Se necesită pentru depistarea cancerului pulmonar, în cazurile extrem de grave sau a unor afecţiuni mai puţin grave, precum abcesul pulmonar, dar şi forma ori mărimea organelor din cavitatea toracică.
- Vizita la un medic stomatolog. Aceasta presupune examinarea cavităţii bucale, a capului, a gâtului, a feţei, dar şi a istoricului medical, dacă au existat dureri ale dinţilor şi nu s-a cerut sfatul unui specialist, se poate impune chiar şi realizarea unei radiografii dentare.
- Consult oftalmologic. Medicul oftalmolog vă va supune unor teste precum: cel de acuitate vizuală (citirea de litere şi numere), expunerea la biomicroscop, măsurarea tensiunii oculare şi expunere la oftalmoscop.
- Consult endocrinologic. Se cercetează funcţia de producere a hormonilor de către tiroidă, glanda hipofiză, glandele suprarenale, organele reproducătoare şi balanţa fosfor-calciu.
- Fibrinogenul. Adică cantitatea de fibrinogen existentă în sânge prin care se poate cunoaşte capacitatea de coagulare a sângelui.
- Sideremia. Pentru studierea sideremiei se foloseşte sânge venos prin care se arată concentraţia de fier şi prezenţa/absenţa unor anemii, intoxicaţii cu fier.
- Testul Babeş-Papanicolau. Se pot depista cancerul de col uterin, infecţiile cu bacterii şi ciuperci sau inflamaţiile.
- Sumarul de urină. Constă în analiza fizică, chimică şi microscopică a urinei pentru identificarea unor posibile afecţiuni metabolice ori renale (diabet zaharat, insuficienţă renală, infecţii la nivelul diferitelor componente ale sistemului excretor)…
