În cazul multor persoane, durerile de stomac, pirozisul şi alte simptome cu origine digestivă revin cu precizia unui ceasornic elveţian la primele semne de primăvară şi toamnă. Cauzele apariţiei lor sunt multiple, de la o simplă iritare a mucoasei stomacului, la fenomene dispeptice, gastrită şi ulcer gastric ori duodenal. Cum să le veniţi de hac fără să apelaţi la medicamente aflaţi în cele ce urmează.
Stresul, un regim alimentar inadecvat calitativ şi/sau cantitativ, consumul excesiv de alcool, fumatul, condimentele iuţi sau picante, anumite produse farmaceutice, mâncatul în grabă sunt principalii vinovaţi de iritarea mucoasei stomacului, care se traduce prin dureri mai mult sau mai puţin violente în zona substernală (intensitatea depinde de fiecare organism în parte şi de stadiul evolutiv al afecţiunii).
Senzaţia de greaţă, vărsăturile, eructaţiile, arsurile în capul pieptului, lipsa poftei de mâncare pot întregi tabloul simptomatic.
Atenție la medicamente!
Studii independente au permis câteva constatări alarmante, de care atât medicii, cât şi pacienţii trebuie să ţină cont: primii când recomandă unele medicamente, iar bolnavii când recurg la ele din proprie iniţiativă. Statistic, se susţine că în 20-40% din cazurile în care se consumă anumite produse farmaceutice apar gastrite, ulcere gastrice sau duodenale.
Cel mai frecvent incriminate în acest sens sunt: Aspirina, Paracetamolul, Ibuprofenul, Antinevralgicul, Algocalminul, Salicilatul de sodiu, Fenacetina, Aminofenazona, Fenilbutazona, Indometacinul, Diclofenacul, Ketoprofenul, Piroxicamul. Numai în S.U.A. sunt spitalizaţi anual peste două milioane de indivizi ca urmare a reacţiilor adverse concomitente unei asemenea medicaţii.
Gastritele şi ulcerele medicamentoase care sunt secundare utilizării Aspirinei sau antiinflamatoarelor nesteroidiene (necortizonice), sunt boli severe prin ele însele, dar mai ales prin complicaţiile grave pe care le pot produce: hemoragii digestive (întâlnite la 10-30% din numărul total de bolnavi), perforaţii gastrice, necroze intestinale sau anemii severe.
Prevenirea este esențială
Luaţi mesele principale pe cât se poate la ore fixe în fiecare zi. Evitaţi ca în timp ce mâncaţi să vă enervaţi, să citiţi, să priviţi la televizor sau să purtaţi discuţii în contradictoriu conform niehs.nih.gov.
Mestecaţi îndelung alimentele, pentru a face mai uşoară digerarea lor. Nu vă supraîncărcaţi stomacul: mai bine consumaţi porţii mici şi mai numeroase (patru-cinci mese pe zi).
Renunţaţi la fumat sau măcar reduceţi numărul ţigărilor fumate zilnic.
Nu exageraţi cu alcoolul şi fiţi ponderaţi în privinţa băuturilor care conţin cofeină.
Nu consumaţi alimente prea fierbinţi sau prea reci, dovediţi moderaţie în privinţa condimentelor şi a câtorva vegetale: fasole, orez, mazăre, ceapă uscată, usturoi. Sunt de evitat, mai ales în perioadele când problemele digestive se acutizează: conservele, preparatele cu rântaşuri, maioneza, carnea grasă, mezelurile, dulciurile concentrate, ouăle fierte.
Sunt recomandate: pâinea albă mai uscată, carnea de vacă, de viţel, de pasăre (fiartă sau bine friptă), peştele slab (ştiucă, şalău, biban), grişul cu lapte, brânza de vaci, urda, caşul dulce, telemeaua desărată, kefirul, iaurtul, supele-cremă, soteurile, pireurile de legume, compoturile neîndulcite…
De asemenea, s-a pus în evidenţă faptul că zahărul favorizează dezvoltarea bacteriei Helicobacter pylori (responsabilă de numeroase cazuri de ulcer), iar aditivii alimentari joacă un rol nociv, perturbând întregul sistem digestiv.
Citește și: Amorteala faciala – cauze