Sinuzita: o infecție sau o inflamare a sinusurilor


479

Sinuzita este o infecție sau o inflamare a sinusurilor, care sunt nişte cavităti pline cu aer, situate în oasele feţei.

sinuzita

Sinuzita apare în momentul în care mucoasa care căptuşeşte sinusurile se inflamează.

Sinuzita este o afecţiune care afectează un sinus mai izolat sau afectează ansamblul sinusurilor. Sinuzita apare în urma inflamării anumitor cavități ale craniului care poartă denumirea de sinusuri.

Cea mai frecventă cauză a sinuzitei este astuparea micilor canale prin care se scurge mucusul, probabil ca rezultat al unor infecții virale ale tractului respirator superior. Odată ce aceste canale sunt astupate, microorganismele care au intrat în interiorul sinusurilor produc inflamarea mucoasei şi umplerea sinusurilor cu puroi.

Simptome resimțite de pacienți în cazul în care suferă de sinuzită:

  • Senzația de inflamare a feței;
  • Senzaţia de apăsare în spatele ochiului;
  • Obstrucția căilor nazale, dificultate de a respira pe nas;
  • Atenuarea mirosului;
  • Posibilă febră;
  • Posibile dureri de dinți;
  • Scurgeri nazale.

Atât sinuzita acută, precum și cea cronică se recunosc după următoarele simptome:

  • Nas înfundat;
  • Ochi inflamați;
  • Febra, care este prezentă în primele zile ale sinuzitei;
  • Stare permanentă de oboseală;
  • Tuse cu expectorații, care se întețește în timpul serii;
  • Migrene consistente;
  • Presiune și durere la nivelul feței sau durere a dinților.

Chiar dacă uneori aceste simptome sunt întâlnite și în cazul unei răceli, acestea vor persista mult mai mult în cazul sinuzitei și se vor agrava după șapte zile.

De câte tipuri este sinuzita?

Sinuzita poate fi de mai multe tipuri:

  1. Sinuzita acută – este atunci când se inflamează mucoasa sinuzală și apare sub forma unei secreții purulente. Sinuzita acută poate dura aproximativ trei săptămâni.

Sinuzita acută este cauzată în mod general de o infecție virală (cum ar fi virusul gripal); aceasta va avea o dezvoltare rapidă cu un prag de pornire brusc. În cazul în care sinuzita acută nu este tratată corespunzător, se poate agrava, trecând mai departe la gradul de sinuzită subacută.

2. Sinuzita subacută – este asemănătoare cu sinuzita acută însă poate dura între trei săptămâni și trei luni.

3. Sinuzita cronică – este atunci când inflamația mucoasei sinuzale nu cedează și persistă secreția purulentă mai mult de trei luni. În mod general, în cazul sinuzitei cronice simptomele lipsesc în prima fază a acestei afecțiuni, iar dacă există simptome, nu se vor face simțite în mod repetat, ci la un anumit interval de timp.

Sinuzita cronica este cel mai greu de tratat dintre celelalte tipuri de sinuzită; uneori pacienții pot rămâne în permanenţă cu o anumită sinuzită.

4. De asemenea, există și sinuzită bacteriană, virală, alergică sau fungică.

Care sunt cauzele care declanșează sinuzita?

  • Cauza principală a apariției acestei afecțiuni este inflamarea mucoasei intranazale sau polipoza nazală. Așadar, lichidul din cavitățile nazale nu mai poate fi eliminat ca în mod normal, creându-se astfel presiuni și dureri la nivelul sinusurilor.
  • De asemenea, bacteriile și fungii se pot instala în cavitatea navală, împiedicând, astfel, drenarea lichidului în mod normal. În general, sinuzita afectează o singură pereche de sinusuri însă există posibilitatea ca sinuzita să poată afecta toate cele patru perechi de sinusuri.
  • Factorii de risc care pot duce la sinuzită sunt: frigul, aerul condiționat, mediul toxic (poluat, noxe, pulberi, praf etc.); acești factori pot suprasolicita sinusurile, iar temperaturile scăzute pot duce la iritarea mucoasei. În general, sinuzita se transmite asemenea virusului gripal, prin aer (prin tuse sau strănut).

Care este diferența dintre răceală și sinuzită?

  • Am menționat mai sus faptul că un factor de risc care poate duce la apariția sinuzitei este și frigul. Știm că, în general, statul un timp îndelungat în frig poate duce la răceală însă sinuzita este considerată a fi mai degrabă o prelungire a gripei, o complicație a acesteia.
  • Simptomele răcelii se vor diminua în aproximativ șapte zile; în schimb, simptomele sinuzitei se vor accentua la șapte zile după instalarea infecției. În general, simptomele sinuzitei vor persista mai mult timp, între trei săptămâni (pentru sinuzita acută), până la depășirea de trei luni (pentru sinuzita cronică).

Când trebuie consultat medicul?

  • Dacă apar inflamaţii în jurul ochilor, care pot afecta ochii şi nervii faciali.
  • Dacă afecțiunea nu se ameliorează în sapte zile – s-ar putea să aveţi nevoie de antibiotice.
  • Dacă sinuzita apare de cel puţin trei ori într-un an, iar perioadele dintre accese devin mai scurte — aţi putea avea o infecţie cronică ce poate deveni periculoasă.
  • Un consult la medicul specialist trebuie efectuat și atunci când persistă presiunea și durerea de la nivelul feței (în zona piramidală) și a dinților, când există o durere persistentă de cap care nu poate fi ameliorată cu analgezice, în momentul în care există sângerări nazale (fără a avea loc o accidentare), atunci când temperatura corporală depășește pragul de 38 de grade C.
  • Diagnosticul de sinuzită se va pune în urma unor teste amănunțite, precum: radiografiile din zona sinusurilor, CT (tomografia computerizată), RMN-ul sau endoscopia nazală.
  • De asemenea, se poate face și un examen clinic ORL (atunci când este prezentă deviația de sept nazal, hipertrofia cornetelor nazale inferioare), endoscopic, examen imagistic (mucoasa sinuzală este inflamată, există secreții la nivelul sinusurilor).
  • Mai există o metodă prin care se poate diagnostica sinuzita, și anume puncția aspirată cu ac fin. Această procedură se va realiza sub anestezie locală și presupune introducerea unui ac fin în zona afectată, cu scopul de a recolta probe care pot sugera faptul că este prezentă această afecțiune.

Tratament sau remedii pentru a trata sinuzita

În mod general, în cazul în care este prezentă sinuzita, medicul specialist ORL va recomanda administrarea unui tratament medicamentos pentru un timp de minimum zece zile. Lista tratamentului medicamentos poate conține: un antibiotic (acesta poate fi și intravenos, în cazurile mai grave de sinuzită), în cazul în care afecțiunea a fost provocată de către o infecție, medicamente antiinflamatoare, antihistamice, administrarea unui spray vasoconstrictor etc.

Se pot administra uneori și tratamente chirurgicale precum drenarea secrețiilor purulente de la nivelul sinusurilor, corectarea obstrucției nazale (în cazul în care pacientul suferă de o deviaţie de sept sau de hipertrofie a coroanelor nazale din zona inferioară).

În cazul în care sunt prezente simptomele mai sus enumerate, nu ezitați în a face un control de specialitate, deoarece în acest caz medicul specialist vă poate stabili un diagnostic și vă poate administra tratamentul medicamentos de care aveți nevoie.

În cazul în care nu se va respecta tratamentul medicamentos recomandat de medicul specialist sau dacă nu se va administra un tratament medicamentos, pot apărea complicații precum:

  • Abces cerebral (o colecție purulentă la nivel cerebral; de cele mai multe ori, această afecțiune apare ca urmare a inflamării sinusurilor, urechii medii sau mastoide);
  • Pareze ale nervilor cranieni, care au rolul de a inerva fața (mușchii feței);
  • Laringite acute recidivante (care pot recidiva);
  • Faringoamigdalite acute recidivante (care pot recidiva);
  • Puroiul de la nivelul sinusurilor, care poate distruge pereții sinuzali și care poate ajunge în vecinătate sinuzală, putând provoca abces orbito-ocular.

În cazul în care sinuzita nu este tratată, poate duce la complicații precum cele amintite anterior.

Există mai multe terapii complementare care îşi propun să diminueze durerea provocată de sinuzită şi să deschidă canalele de scurgere ale sinusurilor. Altele încearcă să combată infectia prin stimularea sistemului imunitar. Dacă sinusurile sunt infectate cu bacterii, este nevoie de antibiotice.

Fitoterapie. Faceți frecţii locale, uşoare, cu ceapă tăiată mărunt — ameliorează durerile. De asemenea, faceţi inhalații de trei ori pe zi cu decoct din 50 g cimbrişor la un litru de apă rece sau cu infuzie dintr-un pumn de levănţică la un litru de apă clocotită.

Puteți bea câte doua căni pe zi de infuzie de coada-şoricelului (o lingură de plantă la 250 ml apă clocotită) sau de flori de muşeţel (o lingurită de flori uscate la 250 ml apă clocotită).

• Aromaterapie. Inhalațiile cu ulei de eucalipt, pin sau cimbru pot ajuta la descompunerea cheagurilor care blochează sinusurile. Intensitatea durerii poate fi diminuată şi prin aşezarea în zona sinusurilor a unor bucăţi de vată înmuiate în ulei de eucalipt.

• Dietoterapie. Nutritioniştii recomandă ca din alimentație să nu lipsească următoarele suplimente:

  • Vitamina C — 500 mg la fiecare două ore; bioflavonoide — un gram zilnic;
  • betacaroten (vitamina A) — 25.000 UI zilnic;
  • Zinc (consultaţi un medic pentru stabilirea dozei).

Feriti-vă de dulciuri, condimente, otet, precum şi de toate alimentele care vă pot provoca alergii. Adevărate alimente-medicamente pentru sinuzitele alergice sunt ouăle de prepeliță, care ar putea să le înlocuiască total în alimentația bolnavului pe cele de găină.

Remedii la îndemână:

  • Inhalaţi aburi fierbinți de apă amestecată cu oțet sau sare. Aburul este unul dintre cele mai bune remedii pentru deblocarea sinusurilor.
  • Aplicați comprese calde pe nas pentru a ajuta la deschiderea sinusurilor. Foarte bune sunt şi cataplasmele cu sare, mălai şi nisip cald.
  • Beți multe lichide.

Prevenire

Sinuzita este dificil de prevenit însă puteți reduce riscul de infectare a sinusurilor. În primul rând, evitați substanțele alergice, printre care se pot număra praful, acarienii, polenul şi anumite alimente (lactatele, făina etc.). De asemenea, ori de câte ori este posibil, evitaţi fumul de ţigară…