Statisticile arată că, în medie, un adult răcește cam de două ori pe an, iar un copil de șase sau chiar de opt ori. Guturaiul și gripa sunt infecții respiratorii, dar gripele sunt în general mai severe, cu febră mai mare și dureri musculare intense. În ambele cazuri, antibioticele sunt total ineficiente, deoarece aceste suferințe sunt produse de virusuri, nu de bacterii.
Totuşi, întrucât şi gripa, şi guturaiul pot slăbi sistemul imunitar, pot conduce la apariția altor infecţii respiratorii, ca sinuzita şi bronşita.
SIMPTOME. Nu mai puţin de 200 de virusuri pot declanşa o răceală, ceea ce spulberă practic ideea fabricarii unui vaccin eficient. Simptomele sunt bine cunoscute: dureri în gât, nasul se înfundă sau curge, febră moderată, tuse. De cele mai multe ori, o răceală durează o săptămână, maximum zece zile. Spre deosebire de răceli, gripele încep cu dureri musculare şi febră mare, urmate de manifestări asemănătoare răcelii. O gripă poate dura şi două săptămâni sau chiar mai mult.
Sinuzita se manifestă prin congestie nazală persistentă (înfundarea nasului) şi apariţia unor scurgeri de mucus de culoare galben-verzuie din nas, senzaţia de presiune şi durere la sinusul afectat. Mai pot apărea febra şi durerile de dinţi. Simptomele bronşitei sunt tusea persistentă însoţită de expectoraţii, dureri la nivelul toracelui şi febră.
CUM SE PRODUC: În cazul răcelii şi gripei, virusurile atacă mucoasele nazale şi faringele; organismul reacţionează prin producerea de mucus (pentru a bloca răspândirea, trecerea agenţilor infecţioşi) şi prin febră (febra ucide multe virusuri).
Sinuzita apare când sinusurile (mici cavităţi existente în oasele craniului) se înfundă, iar bacteriile şi virusurile găsesc aici un mediu propice pentru înmulţire, inflamând mucoasele locale.
Bronşitele sunt cauzate de infectarea mucoaselor bronhiilor (cele două „tuburi” prin care trece aerul de la trahee către plămâni şi invers), de regulă de către un virus şi mai rar de către bacterii. Din cauza secretării de mucus se îngreunează trecerea aerului către plămâni.
PREVENIRE: Virusurile răcelii şi gripei se răspândesc în special pe calea aerului (stranut, tuse) şi prin contact direct. Măsurile de prevenire includ spălarea frecventă a mâinilor cu apă şi săpun şi evitarea contactului acestora cu gura şi cu ochii. Consumul fructelor şi legumelor crude asigură o rezistenţă mai mare organismului, mulţumită vitaminelor şi nutrimentelor pe care le conţin.
ALTERNATIVE NATURALE:
• Luaţi, pentru întărirea sistemului imunitar, echinacea (Echinacea angustifolia, E. purpurea) la primele semne de boală. Doza recomandată este o jumătate de linguriţă de extract lichid sau două capsule de trei ori pe zi. Pentru copiii sub 30 kg, reduceţi doza la jumătate. În cazul copiilor sub trei ani, consultaţi medicul.
• Consumaţi usturoi — câte un căţel tocat mărunt, de trei ori pe zi pentru a beneficia de proprietăţile sale antimicrobiene şi a vă întări sistemul imunitar. Pentru a evita disconfortul digestiv, consumaţi usturoiul la mesele principale.
• Ceaiul de soc (Sambucus nigra) ajută la eliberarea căilor respiratorii de excesul de mucus şi inhibă replicarea virusurilor. Beţi de trei ori pe zi infuzie pe care o preparaţi turnând o cană de apă clocotită peste două linguriţe de flori uscate. Lăsaţi vasul acoperit zece minute, apoi strecuraţi.
• Beţi lichide fierbinţi (ceaiuri, supe). Acestea ajută la descongestionarea căilor respiratorii, iar căldura împiedică înmulţirea virusurilor.
• Ghimbirul este un excelent antiinflamator, iar rădăcina de nalbă mare calmează iritaţia mucoaselor. Fierbeţi zece minute într-un vas acoperit câte două linguriţe de rădăcină de ghimbir şi rădăcină de nalbă mare mărunţite în două căni de apă. Luaţi vasul de pe foc şi mai lăsaţi la infuzat zece minute, apoi strecuraţi. Beţi trei sau patru căni pe zi.
• Pentru a reduce congestia, faceţi inhalaţii cu ulei esenţial de eucalipt (Eucalyptus globulus), care conţine substanţe antimicrobiene. Turnaţi trei picături de ulei esenţial peste 2,5 l apă clocotită. Acoperiţi-vă capul cu un prosop şi staţi cu faţa deasupra vasului, inspirând aburii degajaţi, timp de zece minute.
• Scăpaţi de durerile în gât făcând gargară de mai multe ori pe zi cu infuzie caldă de salvie (Salvia officinalis), cu proprietăţi antiseptice. Turnaţi două căni de apă clocotită peste patru linguriţe de plantă uscată şi mărunţită. Acoperiţi vasul lăsaţi-l un sfert de oră, apoi strecuraţi. Adăugaţi şi o lingură de sare grunjoasă, care are acţiune antimicrobiană astringentă.
• Scăpaţi de tusea sâcâitoare preparându-vă un sirop de tuse natural: Turnaţi o cană de apă clocotită peste două linguri de cimbru uscat şi mărunţit (această plantă are proprietăţi antimicrobiene şi expectorante). Acoperiţi vasul şi lăsaţi-l 20 de minute. Strecuraţi şi adăugaţi o jumătate de ceaşcă de miere, încălzind uşor infuzia dacă este necesar, pentru dizolvarea completă a mierii (copiii sub un an nu au voie să consume miere). Luaţi câte o linguriţă la nevoie.
• Pentru a scădea temperatura în mod natural, umpleţi un lighean cu apă călduţă, adăugaţi trei picături de ulei esenţial de levănţică, înmuiaţi un burete în amestec şi treceţi-l peste mâini, picioare, frunte, spate şi gât. Dar amintiţi-vă că febra nu trebuie combătută decât dacă a trecut de 38,8°C, deoarece ea ajută organismul să lupte împotriva virusurilor…
• Scăpaţi de congestia nazală cu un preparat de aromaterapie: Amestecaţi zece sau 12 picături de ulei esenţial de eucalipt cu 30 g ulei de migdale dulci. Cu două sau trei picături de soluţie masaţi uşor fruntea sau zona de sub pomeţi ori de câte ori este nevoie.
