O organizaţie din Statele Unite pentru sprijinul bolnavilor de astm alergic a difuzat recent o scurtă şi foarte grăitoare statistică despre această boală. Tratează astmul și bronșita alergică cu tratamente naturiste, pe baza informațiilor pe care te invităm să le descoperi în acest articol.
Conform datelor centralizate, în fiecare zi, doar în această ţară, 40.000 de oameni lipsesc de la serviciu sau de la şcoală din cauza problemelor astmatice, 5.000 de bolnavi ajung la Urgenţe din cauza unei crize de astm. În Europa, se estimează că mai mult de zece milioane de oameni suferă de astm alergic, iar un număr triplu se confruntă mai mult sau mai puţin frecvent cu bronşita alergică, ce este „antecamera” astmului. Mai mult, frecvenţa ambelor afecţiuni respiratorii de natură alergică este în creştere accelerată in ultimele trei decenii, numărul de bolnavi sporind constant de la un an la altul. De ce? Pentru că mâncăm tot mai prost şi mai mult, pentru că aerul este tot mai poluat, pentru că suntem tot mai stresaţi, pentru că… uităm, sau, pur şi simplu, nu am ştiut niciodată să respirăm corect. Există însă în tot acest noian de statistici sumbre şi o veste bună: medicina naturistă poate face adevărate minuni în aceste afecţiuni. În continuare, vei afla cum se tratează astmul și bronșita alergică cu tratamente naturiste.
ECHILIBRAREA MENTALĂ ȘI EMOȚIONALĂ
Există câteva teorii îndrăzneţe care spun că, de fapt, bronşita şi astmul alergic nu ar exista decât în mintea şi în psihicul nostru. În sprijinul acestor teorii vin mai multe experimente, dintre care cele mai spectaculoase sunt cele cu pacienţii care sub hipnoză nu mai prezentau niciun simptom de astm, capacitatea lor pulmonară revenind la normal ca prin farmec, în urma sugestiilor primite atunci când se aflau în starea de transă. Pe de altă parte, s-a remarcat faptul că mai mult de jumătate din crizele de astm sunt induse de stres, de oboseala psihică, de emoţiile intense. Mai mult, stările emoţionale negative, cum ar fi panica sau teama de sufocare, sunt principalul factor agravant al crizelor de astm. Toate aceste date i-au făcut pe unii cercetători să afirme că bronşita şi mai ales astmul alergic nu trebuie tratate la nivelul căilor respiratorii, ci în primul rând la nivelul minţii. Cum? Prin redobândirea controlului asupra propriilor emoţii şi, simultan cu aceasta, asupra respiraţiei. Redobândirea controlului asupra emoţiilor se face apelând la consilierea unui psiholog, folosind unele plante medicinale psihotrope (unele dintre ele vor fi prezentate şi în acest articol), dormind şi relaxându-ne suficient, făcând mişcare în aer liber, apelând la puterea rugăciunii şi a religiei.
Rezultate foarte bune se obţin utilizand tehnicile combinate de autosugestie pozitivă şi de respiraţie, care, practicate vreme de mai multe luni, ajută la reducerea sensibilităţii alergice, la rărirea frecvenţei şi a intensităţii crizelor de astm. Există cazuri în care pacienţii astmatici care au practicat suficient de mult timp aceste tehnici au putut renunţa treptat la medicaţia specifică, iar crizele de astm s-au redus până la dispariţie. Iată, în continuare, câteva exemple concrete despre cum se pot combina fericit tehnicile de autosugestie cu cele de respiraţie, în ceea ce numim gimnastică respiratorie:
Gimnastica respiratorie
Primul şi cel mai important demers prin care se tratează astmul și bronșita alergică cu tratamente naturiste constă în faptul că bolnavul trebuie să înceapă să aibă priza de conştiinţă asupra propriei respiraţii și asupra propriilor emoţii, pentru a înţelege şi mai ales pentru a simţi că poate avea controlul asupra lor. Pentru aceasta, va începe cu cel mai simplu exerciţiu: întins orizontal sau aşezat cu spatele drept pe un scaun, el va poziţiona o mână pe abdomen şi una pe torace, apoi va inspira de 40 de ori foarte lent şi profund, căutând să se relaxeze cât mai mult şi să lase astfel aerul să pătrundă într-o cantitate cât mai mare în plămâni, după care expiraţia va fi de voie, fără ca atenţia să fie deloc orientată asupra ei. Tot exerciţiul va dura la început nu mai mult de cinci minute, crescând apoi spre zece minute, pe măsură ce respiraţia va deveni mai lentă şi mai amplă.
Al doilea exerciţiu va fi introdus după ce s-a deprins respiraţia profundă. Are în plus doar două elemente faţă de primul. După ce am inspirat profund, vom reţine aerul vreme de câteva secunde, fără a forţa deloc, iar când îl vom lăsa să iasă, ne vom relaxa profund şi ne vom da interior o sugestie de genul: „Sunt calmă, din ce in ce mai calmă.” sau „Respiraţia mea curge calm şi liniştit. Sunt relaxată.” La fiecare expiraţie făcută în cadrul acestui exerciţiu, vom spune interior aceeaşi sugestie directă, benefică, menită să ne amplifice liniştea şi controlul interior. Acest al doilea exerciţiu — dacă este repetat zilnic, vreme de mai multe săptămâni sau luni, creează în creierul nostru o corelaţie foarte importantă între respiraţie şi starea de calm, corelaţie care în situaţiile critice în care apar crizele de astm, va acţiona ca un antidot, diminuându-le intensitatea. Totul este să ne „încăpăţânăm” şi să facem acest exerciţiu sistematic, chiar dacă la început el nu va produce, poate, miracolele scontate.
Al treilea exerciţiu poate fi abordat doar din moment ce le-am făcut suficient de mult timp pe primele două şi presupune să inspirăm profund, numărând în gând, şi să expirăm o perioadă de timp de două ori mai lungă, obiectivată, de asemenea, prin numărătoare. De exemplu, vom număra până la trei, cât timp inspirăm, şi vom număra în acelaşi ritm pană la şase, în timp ce expirăm. Este însă foarte important să nu forţăm deloc, ci să avem răbdare ca expiraţia să devină lungă în mod firesc, noi doar urmărind-o cu atenţie. Controlul asupra expiraţiei este, de fapt, lucrul cel mai sensibil la bolnavii de astm, ştiut fiind că starea de sufocare în timpul crizelor apare prin imposibilitatea de a evacua aerul din plămâni. Controlul exercitat sistematic asupra expiraţiei, vreme de mai multe luni, se va dovedi a fi un adevărat panaceu pentru crizele de astm.
PLANTE MEDICINALE
Administrare internă
Cum se tratează astmul și bronșita alergică cu tratamente naturiste? Plantele medicinale au trei funcţii foarte importante:
1. De a reduce sensibilitatea alergică a organismului.
2. De a atenua stările emoţionale negative corelate cu crizele astmatice.
3. De a debloca respiraţia prin efectul bronhodilatator şi prin efectul expectorant. Pentru fiecare dintre cele trei categorii am ales câteva plante pe care le vom prezenta în cele ce urmează:
– Mugurii de coacăz negru (Ribes nigrum) — au un puternic efect antialergic şi antiinflamator, fiind supranumiţi şi cortizonul natural. Se administrează sub formă de macerat glicerinat, din care se iau câte 50 de picături de trei ori pe zi, în cure de 30 de zile, cu 15 zile de pauză. Sunt recomandaţi atât în bronşită, cât şi în astm, pentru reducerea intensităţii reacţiilor alergice. Pentru persoanele la care afecţiunea se agravează odată cu polenizarea, cu răcirea sau cu încălzirea vremii, se recomandă ca aceste cure cu muguri de coacăz negru să înceapă cu minimum 45 de zile înaintea declanşării perioadei critice.
– Urzica (Urtica dioica) — un studiu clinic făcut la un institut din Portland, Oregon, Statele Unite, atestă faptul că frunzele de urzică previn şi tratează afecţiunile respiratorii de origine alergică, adică rinita, bronşita şi astmul alergic. La un procent de 58% din pacienţii trataţi cu frunze de urzică s-a remarcat diminuarea inflamaţiei şi a congestiei mucoaselor căilor respiratorii, a catarului, uşurarea respiraţiei, dispariţia altor simptome produse de alergie. Se administrează pulberea de frunze, câte o linguriţă, de șase ori pe zi. O cură internă cu urzică durează 90 de zile şi se poate relua după săptămâni de pauză.
– Lemnul-dulce (Glycyrrhiza glabra) — face parte atât din categoria plantelor care favorizează eliberarea căilor respiratorii prin expectoraţie, cât şi din categoria plantelor antialergice şi antiinflamatoare. Se administrează câte o linguriţă de patru ori pe zi, în cure de 28 de zile, cu alte 28 de zile de pauză. Este un remediu foarte eficient, care însă nu poate fi administrat fără aceste pauze care sunt destul de mari, deoarece în caz contrar poate provoca o creştere a cantităţii de secreţii bronşice şi hipertensiune.
– Chimenul (Carum carvi) — se administrează infuzia combinată de chimen, care se obţine astfel: se pun două linguriţe de pulbere de seminţe într-un pahar de apă şi se lasă la macerat vreme de șase, până la opt ore, la temperatura camerei, după care se strecoară. Extractul obţinut se pune deoparte, iar planta rămasă după filtrare se opăreşte cu încă un pahar de apă, apoi se lasă să se răcească. În final, se combină cele două extracte, iar preparatul obţinut se administrează pe parcursul unei zile, în trei reprize. În fiecare doză de infuzie combinată se pun şi două picături de ulei volatil de chimen, pentru a amplifica efectele antispasmodice ale acestui tratament. Chimenul are şi un efect expectorant puternic (ajută la eliminarea secreţiilor în exces de pe căile respiratorii) şi antihistaminic, ajutând la calmarea reacţiilor alergice de la nivelul aparatului respirator.
– Captalanul — se administrează pulberea obţinută din frunzele şi din rădăcina acestei plante, din care se administrează câte un gram şi jumătate de patru ori pe zi, în cure de patru luni, urmate de alte două luni de pauză. Mai multe studii făcute in Marea Britanie au arătat că această plantă, cu efecte anxiolitice şi antidepresive, dă rezultate excepţionale ca adjuvant în tratamentul astmului. Două principii active din captalan, petasina şi izopetasina, relaxează musculatura arborelui bronşic şi au efect antiinflamator asupra căilor respiratorii. Într-un studiu pe 80 de pacienţi bolnavi de astm, care au luat această plantă vreme de patru luni, s-a remarcat o îmbunătăţire semnificativă a stării de sănătate la 43% din ei. Respectivii şi-au redus doza de medicamente bronhodilatatoare, antialergice şi antispastice, corelată cu reducerea crizelor de astm.
Tratamente externe
– Uleiul volatil de mentă: zece-douăzeci de picături din acest ulei se pun într-un vas cu apă care se ţine pe timpul nopţii lângă patul în care doarme bolnavul. Principiile active aromatice din mentă se dispersează în aerul respirat de bolnav şi au efect bronhodilatator, stimulează centrii nervoşi care coordonează funcţia respiratorie, previn crizele de astm. Dacă în timpul zilei simţim că o criză de astm este iminentă, putem pune pe o batistă câteva picături de ulei de mentă, inhalând vaporii. Este foarte posibil ca astfel să prevenim sau să atenuăm criza.
ALIMENTELE MEDICAMENT
În ultimele decenii, mai multe studii, dintre care unele extrem de ample, au demonstrat că o alimentaţie preponderent vegetariană, cu multe fructe proaspete, cu legume cu efecte antioxidante şi detoxifiante, consumate zilnic, previne bronşita alergică şi astmul alergic, ameliorând considerabil aceste boli, în cazul în care sunt deja instalate. Există şi câteva alimente-medicament care au efecte terapeutice cu totul speciale în aceste afecţiuni şi pe care le vom cunoaşte în continuare:
– Morcovii şi roşiile — trăsătura comună a acestor două vegetale este aceea că au conţinut ridicat de pigmenţi (substanţe care le dau culoarea portocalie, respectiv roşie) cu efecte antialergice şi de decongestionare a căilor respiratorii. Un studiu făcut pe 68.535 de femei a arătat că incidenţa astmului este mult mai mică la cele care consumă frecvent aceste două legume proaspete. În acelaşi studiu s-a obiectivat că şi consumul de zarzavaturi: verzi (adică pătrunjel, leuştean, ţelină, mărar, tarhon) reduce semnificativ incidenţa astmului. Mai ales persoanelor care se confruntă deja cu bronşita alergică le este în mod special recomandat consumul acestor vegetale, pentru a preveni evoluţia spre astm.
– Merele — pigmenţii şi vitaminele conţinute în coaja merelor previn şi reduc intensitatea reacţiilor alergice la nivelul căilor respiratorii. Mai mult, persoanele care consumă frecvent mere au o mai bună rezistenţă a organismului la stres şi la tensiune psihică, doi factori determinanţi in apariţia crizelor de astm. Aşadar, se recomandă să consumăm cât mai des mere, cu tot cu coajă, pentru prevenirea acestor afecţiuni.
– Vitamina E — este conţinută în mari cantităţi în cătină şi în uleiul de cătină, dar şi în uleiurile presate la rece de porumb, de măsline, de palmier. Aceste alimente consumate zilnic au ca efect reducerea şi prevenirea alergiilor respiratorii.
– Vitamina C — o găsim în cantitatea cea mai mare în măceşe, dar şi în varză (mai ales în cea roşie), în ardeii maturizaţi în mod natural, în mere, în fructele de pădure. Un studiu al Universităţii de Medicină din Cambridge, Marea Britanie, a pus în evidenţă faptul că, la adulţi, apariţia şi exacerbarea crizelor de astm este asociată de cele mai multe ori cu un consum redus de vitamina C din surse naturale.
– Leurda — se consumă mai ales sub formă de salate proaspete. Are un conţinut ridicat de magneziu (un mineral foarte important în prevenirea crizelor de astm) şi de substanţe volatile cu efect expectorant, fiind un excelent adjuvant în astm.
– Ananasul — se consumă în stare crudă, atunci când este bine copt. Bromelaina, o substanţă conţinută în pulpa ananasului, are efecte foarte puternice în astm şi în bronşita alergică, reducând inflamaţia căilor respiratorii.
Un studiu al Universităţii de Medicină din Connecticut, Statele Unite, a demonstrat aceste efecte terapeutice prin administrarea vreme de patru săptămâni a extractelor de ananas la bolnavii astmatici cronici.
– Stafidele — sunt un remediu surprinzător de puternic în astm, având efect antiinflamator respirator şi favorizând eliminarea secreţiilor din arborele bronşic. Se face un remediu foarte simplu: în jumătate de pahar de apă se pun 20 de stafide, care se lasă la macerat vreme de șase ore la temperatura camerei, după care se consumă atât apa, cât şi fructele rehidratate. Se consumă acest remediu dimineaţa şi seara.
– Rodiile — o jumătate de linguriţă de coajă de rodii tăiată fin se fierbe câteva minute într-un pahar de lapte, în care se pun şi patru sau cinci stafide. Va rezulta o băutură cu efecte excepţionale de eliminare a surplusului de secreţii de pe arborele bronşic, precum şi de reducere a volumului acestor secreţii.
– Acizii Omega 3 — sunt conţinuţi în uleiul de peşte, care se găseşte în magazinele naturiste ca supliment alimentar, sub formă de capsule. Se ţin cure de patru, până la șase săptămâni. Acţionează la nivelul metabolismului, scăzând sensibilitatea alergică a organismului în general şi a aparatului respirator în mod special. Atenţie însă: cei care iau acizi Omega 3 vor evita aspirina şi medicamentele care o conţin, cu care aceşti acizi organici interacţionează, producând deranjamente digestive.
ALIMENTE CARE TREBUIE EVITATE
Contrar subtitlului de mai sus, ne vom referi mai întâi nu la calitatea alimentelor, ci la cantitatea în care le consumăm. Excesul de hrană consumată zilnic este asociat nu doar cu îngrăşarea ori cu obezitatea, ci constituie şi un factor foarte important în apariţia şi în agravarea astmului alergic. Statele Unite, care deţin recordul de persoane bolnave de astm (20 milioane de pacienţi înregistraţi oficial), au şi cel mai mare număr de supraponderali, care sunt în mod special predispuşi la această boală. De altfel, vom vedea în continuare că alimentele care produc şi agravează bolile respiratorii de natură alergică sunt şi cele vinovate de kilogramele în plus. Ele sunt:
– Carnea şi preparatele din carne — mai ales carnea de porc, de vită, de oaie şi vânatul cresc în organism concentraţia de acid arachidonic, o substanţă periculoasă pentru sănătate. Un studiu german făcut pe 548 de copii cu astm alergic a pus în evidenţă că intensitatea şi frecvenţa crizelor de astm este în strânsă legătură cu creşterea concentraţiei acestei substanţe în organism şi cu dieta bogată in proteine animale. Ca „antidoturi” la această substanţă se recomandă, pe lângă dieta preponderent vegetariană, şi două remedii: uleiul de peşte şi uleiul extras din luminiţa nopţii (Oenothera biennis), ambele găsindu-se ca suplimente în magazinele şi farmaciile naturiste.
– Zahărul — este, de asemenea, un factor care creşte sensibilitatea alergică a organismului, în special la copii. Se recomandă evitarea lui, dar şi a îndulcitorilor artificiali (zaharină, aspartam) la bolnavii de astm şi de bronşită alergică.
– Aditivii sintetici (E-urile) — mai ales potenţatorii de aromă şi gust, afânătorii şi conservanţii, sunt printre cei mai mari vinovaţi ai „exploziei” de alergii respiratorii din ultimii ani, aceste substanţe artificiale perturbând activitatea sistemului imunitar…
