Ateroscleroza: boala vasculara aterosclerotica

Share

Ateroscleroza, numita si boala vasculara aterosclerotica este o afectiune medicala cu caracter cronic, sistemic si care se pare ca ajunge sa ne afecteze pe toti in cursul vietii.

Corelata cu dezvoltarea placilor de aterom ce au natura lipidica, principalul constituent fiind colesterolul, ateroscleroza se manifesta la nivelul arterelor si este initiat de aparitia unei stari inflamatorii encoteliale, provocand ingrosarea si ingustarea lumenului vascular, arterele pierzandu-si elasticitatea.

Ateroscleroza

Ateroscleroza este principala cauza a aparitiei infarctului miocardic acut, a bolii coronariene ischemice si a accidentelor vasculare cerebrale.

Aceasta boala se dezvolta din momentul in care are loc oxidarea unor particule lipidice cu densitate mica. Acest proces de oxidare, indispensabil aterosclerozei, este favorizat in lumenul arterial fiindca sangele arterial este foarte bogat in oxigen. Cand moleculele oxidate de LDL vin in contact cu peretele arterial, o serie de reactii se declanseaza, ducand la aparitia unei leziuni primare la nivel endotelial, fiind de fapt baza declansarii intregului proces inflamator.

Organismul va trimite la locul leziunii celule specializate care vor ingloba si vor incerca sa elimine particulele de LDL oxidat. Procesul acesta de eliminare nu este insa finalizat cu succes, inflamatia perpetuandu-se, iar LDL oxidat, nefiind inglobat si distrus, iar pe masura ce timpul va trece, placa de aterom se va mari si va include diverse celule si din ce in ce mai multe lipide, iar uneori va ajunge sa contina chiar si fibre de colagen sau fibre elastice.

Placile de aterom sunt periculoase, atat pentru ca modifica semnificativ diametrul lumenului arterial si elasticitatea peretelui arterial, iar astfel vasele nu mai raspund cum trebuie modificarilor tensionale care se transmit de-a lungul lor in timpul ejectiei sangelui, cat si prin faptul ca placa de aterom se poate desprinde, in intregime sau doar fragmentar, determinand astfel accidente embolice la distanta.

In ceea ce priveste cauzele aterosclerozei, acestea nu sunt inca cunoscute, existand totusi tot mai multe teorii. Se pare totusi ca inca de la 20-30 de ani procesul atherosclerotic afecteaza arterele. Drept urmare, cel mai important este sa prevenim ca sa nu ajungem sa tratam ateroscleroza.

Implicatiile aterosclerozei asupra sanatatii

Se pare ca ateroscleroza poate afecta toate arterele organismului, indiferent de locul sau regimul presional al acestora, inclusiv arterele inimii.

In incercarea de a ne face constienti de pericolul aterosclerozei, medicii specialisti ne avertizeaza ca:

  • Ateroscleroza nu apare localizat sau focalizat, afectand pe rand arterele, iar daca apar semne de ischemie prin ateroscleroza la un anumit organ, inseamna ca procesul este deja diseminat si vor aparea semne si la alte organe.
  • Majoritatea afectiunilor induse de existenta aterosclerozei, precum boala coronariana ischemica, pot avea potential letal.

In vederea aprecierii factorilor de risc, specialistii ne recomanda sa analizam cu atentie antecedentele familiale fiindca factorii genetici pot fi foarte importanti, mai ales daca rudele de gradul 1 sau 2 cu atat mai mult cu cat ele au fost diagnosticate cu boala coronariana ischemica la varste mai mici de 55 de ani.

Cele mai importante boli aparute pe fondul aterosclerozei sunt

Ateroscleroza – factorii de risc reprezentati de

  • fractiunea crescuta a LDL colesterolului (cea cu efecte negative);
  • scaderea concentratiei de HDL colesterol (fractiunea cu efecte benefice);
  • hipercolesterolemia;
  • fumatul;
  • obezitatea;
  • stilul de viata sedentar;
  • stresul cronic;
  • hipertensiunea arteriala (cu valori constante peste 140/ 90 mmHg).

In Statele Unite a fost realizat, cu mai multi ani in urma, un studiu care a devenit atat de cunoscut, incat si in prezent medicii prefera sa calculeze riscul coronarian al unui pacient plecand de la informatiile oferite de acel studiu. Este vorba despre studiul Framingham care a fost realizat pe mii de subiecti ce au fost urmariti mai mult de 40 de ani si care in final a furnizat informatii utile si pentru prezent. In vederea calcularii riscului de infarct miocardic, conform acestui studiu, pacientii sau medicii, trebuie sa cunoasca o serie de parametri paraclinici, precum nivelul colesterolului si valoarea tensiunii arteriale, iar in functie de riscul apreciat prin metoda Framingham, pacientii sunt inclusi in trei clase diferite: risc minim, mediu si crescut.

Astfel, pacientii cu risc minim sunt cei al caror risc este mai mic de 10% pentru aparitia unui infarct miocardic in urmatorii zece ani, cei inclusi in categoria de risc mediu au un risc estimat de 10 – 20% de a dezvolta un infarct miocardic in urmatorii zece ani, iar cei aflati in categoria de risc crescut, sunt in pericolul de a dezvolta un infarct miocardic in urmatorii zece ani, cu un procentaj mai mare de 20%.

Exista anumiti factori de risc ce nu pot fi modificati:

  • varsta- cu cat este mai inaintata, cu atat este mai grav;
  • sexul- se pare ca sexul masculin este mai afectat;
  • antecedentele personale de boala coronariana ischemica…

Share
Abonează-te pe:Yve.ro news

Articole recente