Miocardita – cum poate fi prevenita si tratata


609

Miocardita are o etiologie infectioasa virala, bacteriana sau fungica, apare in stare de aparenta sanatate si poate avea o evolutie rapida spre insuficienta cardiaca sau aritmii maligne.

Miocardita

In functie de debut si evolutie, miocardita poate fi

  • Miocardita fulminanta apare dupa o infectie virala clinic manifesta, afectand astfel functia ventriculara. Evolutia sa este fie spre vindecare spontana, fie spre moarte.
  • Miocardita acuta nu are semne si simptome la fel de concrete ca miocardita fulminanta, insa evolueaza frecvent spre cardiomiopatii dilatative.
  • Miocardita activa cronica este o boala ce are evolutie indelungata, existand insa reactivari frecvente.
  • Miocardita cronica persistenta nu prezinta disfunctie ventriculara, chiar daca exista semne si simptome clinice de afectare miocardica, precum dureri retrosternale, palpitatii si chiar daca exista focare de necroza miocitara.

Care sunt cauzele aparitiei miocarditei?

Miocardita este o afectiune infectioasa si poate recunoaste drept agenti cauzali:

  • infectiile virale precum coxsachie, cytomegalovirus, virus hepatitic C, parvovirusuri, herpes virusuri;
  • infectii bacteriene precum chlamydia, mycoplasma, streptococ, treponema;
  • infectii fungice ca aspergilllus, candida, histoplasma;
  • boli inflamatorii sistemice: boala Kawasaki, boala Crohn, lupus eritematos sistemic, colita ulcerativa, granulomatoza Wegener, tireotoxicoza,  sclerodermie, poliartrita reumatoida;
  • anumite medicamente: antibiotice (penicilina, cloramfenicol, sulfonamide), antihipertensive (metildopa, spironolactona), anticonvulsivante (fenitoina, carbamazepina);
  • reactii alergice la anumite substante: catecolamine, metale grele;
  • expunere la substante chimice: hidrocarburi, monoxid de carbon, arsenic, plumb, mercur, cobalt;
  • expunere la agenti fizici: radiatii, insolatie, hipotermie.

Care sunt simptomele miocarditei?

Miocardita poate fi atat asimptomatica, cat si paucisimptomatica. Simptomele cu care se prezinta majoritatea pacientilor cu miocardita sunt:

  • palpitatiile;
  • durerea retrosternala;
  • oboseala;
  • febra, maleza;
  • durerile sau tumefactii ale articulatiilor;
  • edemele gambiere;
  • dispneea;
  • sincope, lipotimii (in urma unor aritmii aparute pe fondul miocarditei);
  • mictiuni reduse cantitativ.

Ce presupun investigatiile paraclinice?

La examinarea fizica a pacientului, care s-a efectuat simultan sau dupa incheierea anamnezei, medicul poate gasi, in functie de cauza aparitiei miocarditei:

  • limfadenopatie, aritmii;
  • eruptie tegumentara maculopapulara si semne de afectare cardiaca;
  • tahicardie ventriculara sustinuta cu progresie rapida spre insuficienta cardiaca.

Pentru a stabili diagnosticul de miocardita, medicul specialist se va folosi de urmatoarele teste si investigatii:

  • hemoleucograma;
  • reactantii de faza acuta (VSH, PCR, fibrinogen);
  • determinari imune;
  • determinari serologice;
  • radiografie toracica;
  • electrocardiograma arata adesea modificari nespecifice: ocazional apar tulburari de conducere, aritmii ventriculare;
  • biopsie miocardica – standardul de aur in diagnosticul miocarditei;
  • ecocardiografie – pentru excluderea altor cauze de insuficienta cardiaca;
  • determinarea enzimelor cardiace;
  • angiografia cardiaca este indicata pentru a exclude boala cardica ischemica drept cauza pentru aparitia insuficientei.

Cercetatorii au demonstrat ca pacientii care supravietuiesc miocarditei fulminante au un prognostic bun, dat fiind ca, intr-un studiu realizat pe 147 de pacienti cu miocardita, care au fost monitorizati timp de cinci ani, 93% din cei 15 care au avut miocardita fulminanta se simteau foarte bine si nu fusesera supusi unui transplant de cord, la 11 ani de la miocardita.

Factorii care ar putea prezice un prognostic nefavorabil sunt:

  • sincopa;
  • fractie de ejectie mica;
  • bloc de ramura stanga.

Ce presupune tratamentul impotriva miocarditei?

Tratamentul miocarditei include o terapie de suport pentru simptomele insuficientei cardiace acute, utilizandu-se astfel nitroglicerina si inhibitori ai enzimei de conversie.

Medicamentele care simuleaza contractilitatea si frecventa cardiaca sunt indicate in cazul in care apar decompensari hemodinamice importante. Ele trebuie utilizate cu foarte multa precautie, fiindca sunt au capacitatea de a induce aritmii.

In cazul tratamentului pe termen lung se vor utiliza aceleasi clase de medicamente.

Scopul tratamentului impotriva miocarditei este de a reduce congestia cardiaca, de a imbunatati functionarii inimii, dar si de a sustine parametrii hemodinamici care sa poata permite prelungirea supravietuirii.

Cele mai folosite clase de medicamente folosite sunt:

  • vasodilatatoarele – scad rezistenta vasculara sistemica si permit coloanei de sange sa inainteze mai bine;
  • inhibitorii enzimei de conversie – dupa stabilizarea simptomelor insuficientei cardiace acute; incetinesc foarte mult progresia bolii spre insuficienta cardiaca congestiva;
  • diuretice: reduc incarcarea lichidiana a organsimului, care poate obosi inima.

Implantarea de dispozitive intraventriculare sau chiar transplantul cardiac se recomanda pacientilor a caror boala nu raspunde la medicamentele administrate.

Modificari ale stilului de viata

Miocardita obliga pacientii sa isi modifice regimul alimentar, anume sa consume mai putina sare si sa reduca procentul grasimilor si zaharului.

Ce complicatii pot aparea?

Cele mai frecvente complicatii care ar putea aparea sunt:

  • socul cardiogen;
  • blocuri intracardiace severe;
  • pericardita;
  • cardiomiopatie.

Consultarea unui specialist

In cazul in care o persoana prezinta semne si simptome sugestive pentru o afectiune cardiaca, specialistii recomanda un consult medical de specialitate…

Cum poate fi prevenita miocardita?

Cea mai eficienta metoda de a preveni aparitia miocarditei este tratarea infectiilor bacteriene, virale, fungice care stau, de fapt, la baza acestei afectiuni.

loading...