Strugurii ocupă locul 4 în lume în ceea ce privește cultivarea și recolta. Strugurii sunt întrecuţi de citrice, banane și mere.
Compoziţia strugurilor
În compoziţia strugurilor intră următoarele: apa (81%), carbohidraţi, fibre alimentare, zahăr, proteine, grăsimi, riboflavină, tiamină, niacină, vitamina B6, acid pantothenic, acid folic, vitamina B12, vitamina C, K, PP, taninuri, fier, fosfor, calciu, magneziu, potasiu, mangan, zinc, sodiu.
Strugurii sunt fructe, care aduc un aport mare de energie organismului.
Citește și: Pietrele semiprețioase și efectul lor incredibil asupra sănătății
Mari producători de struguri
Peste tot în lume se cultivă viţa de vie pentru a se obţine struguri, dar există unele ţări, care au o producţie de mii de tone de struguri anual. Aceste ţări sunt:
- China;
- Italia;
- Statele Unite ale Americii;
- Spania;
- Franţa;
- Turcia;
- Chile;
- Argentina;
- Iran;
Ce este resveratrolul
Resveratrolul este un antioxidant puternic, care se găsește în struguri, în special în strugurii roșii în cantitate foarte mare. Resveratrolul produce adiponectina, un hormon care:
- Stopează inflamarea vaselor de sânge;
- Stimulează producţia de insulină;
- Protejează inima;
- Crește toleranţa la glucoză;
- Stopează acţiunea sindromului metabolic.
Beneficiile strugurilor
La fel ca toate celelalte fructe și strugurii aduc beneficii organismului uman. Aceste beneficii sunt:
- Sistemele nervos și muscular funcţionează echilibrat;
- Conferă un tonus mărit;
- Stimulează funcţiile ficatului;
- Protejează inima;
- Împiedică formarea cheagurilor de sânge pe vene și artere;
- Detoxifică organismul;
- Întăresc sistemul imunitar;
- Ameliorează astenia;
- Scurtează perioada de convalescenţă;
- Reduc colesterolul;
- Utili în cure de slăbire;
- Accelerează metabolismul;
- Elimină toxinele din piele;
- Au efect antirid;
- Previn îmbătrânirea prematură a pielii;
- Combat radicalii liberi;
- Efecte astringente, antiseptice și cicatrizante pentru piele;
- Tratează dermatozele ușoare;
- Hidratează corpul și pielea.
Soiuri de struguri
Există mai multe soiuri de struguri, care se cultivă atât în România, cât si în lume. În România se cultivă următoarele soiuri de struguri:
-
Fetească Regală
Acest soi de struguri a fost descoperit lângă Sighișoara, în Transilvania, după anii 1920. Experţii consideră că acest soi de struguri este o combinaţie între soiurile Grasa de Cotnari și Ferteasca Albă.
-
Fetească Albă
Se cultivă în România, în majoritatea regiunilor, în Ungaria și în Republica Moldova. A apărut în zona Moldovei și este considerat a fi o clonă a soiului Fetească Neagră.
-
Șarbă
Acest soi de struguri a fost obţinut prin fecundarea liberă a soiului Riesling Italian. Această acţiune s – a petrecut în judeţul Vrancea, în localitatea Odobești. Omologarea acestui soi de struguri s-a realizat în anul 1972.
-
Galbena de Odobești
Acest soi de struguri face parte din același grup de soiuri ca și Zghihara de Huși și Galbena Neagră. Galbena de Odobești se cultivă, în cea mai mare parte, în zona viticolă Odobești, dar și în alte zone din ţară. Acest soi de struguri are mai multe denumiri în Moldova, iar în Dobrogea turcii l-au numit Star Izum.
-
Zghihară de Huși
Acest soi de struguri are cele mai multe denumiri. Aceste denumiri sunt:
- Zghihară verde bătută;
- Ghihară;
- Poamă moldovenească;
- Zghihară galbenă;
- Poamă de Huși;
- Poamă zosonească;
- Galbenă de Huși;
- Poamă vinoasă de Huși.
Acest soi de struguri este cultivat în Moldova, la Huși.
-
Crâmpoșie Selecţionată
Acest soi de struguri are la bază soiul dacic de struguri Câmproșie. Soiul de struguri Crâmpoșie Selecţionată a fost creat în 1972, de către un grup de cercetători români de la Drăgășani, din soiurile de struguri Crâmpoșie și Gordan.
-
Plăvaie
Acest soi de struguri este un soi autohton, 100% românesc. Acești struguri sunt cultivaţi în regiunea Vrancei din Moldova.
-
Busuioaca de Bohotin
Acest soi de struguri mai este numit și:
- Tămâioasă de Bohotin;
- Busuioacă vânată;
- Sau simplu Busuioacă.
Busuioaca de Bohotin se înrudește cu Tămâioasa Românească și, așa cum îi spune numele, este originară din Bohotin, judeţul Iași. Soiul acesta de struguri se cultivă atât în Moldova, cât și în Muntenia.
-
Negru de Drăgășani
Acest soi de struguri a fost obţinut prin hibridarea soiurilor de struguri Saperavi și Negru vârtos. A fost creat la podgoria de la Drăgășani și inaugurat în 1993.
-
Novac
Novac este un alt soi de struguri, care a fost creat la podgoria de la Drăgășani din aceleași soiuri ca și Negru de Drăgășani, dar ceva mai repede, în anul 1987.
-
Tămâioasă Românească
Acest soi de struguri este cultivat la noi în ţară de peste 2000 de ani. Provenit din Grecia Antică, de – a lungul timpului el a primit mai multe denumiri, fiind cunoscut ca și:
- Rumanische Weihrauchtraube;
- Muscat Frontignan;
- Muscat blanc a petit grains;
- Tămâioasă Albă de Drăgășani;
- Busuioacă de Moldova.
-
Grasa de Cotnari
A început să fie cultivat în podgoria Cotnari cu mult timp în urmă, din vremuri foarte vechi am putea spune.
-
Francusa
Ca și Grasa de Cotnari și acest soi de struguri este unul foarte vechi, dar românesc. Francusa se cultivă în podgoria Cotnari de mai multe secole.
-
Băbeasca Neagră
Viticultorii consideră că acest soi de struguri este foarte vechi, el fiind descoperit în secolul al XIV – lea, fiind descendent dintr – o vie sălbatică din podgoria Nicorești, judeţul Galaţi. Din acest soi de struguri s – au născut soiurile Băbească Albă și Băbească Gri.
Soiul acesta de struguri este foarte cunoscut, atât în România, cât mai ales în întreaga lume și poartă aproximativ 80 de nume. Iată câteva exemple:
- În Republica Moldova este cunoscut sub numele de Rară Neagră;
- În Ukraina este cunoscut ca și Chernyi Redkii;
- În Daghestan este îmbuteliat sub numele de Asil Kara;
- În Statele Unite este comercializat sub numele de Sereksiya.
-
Mustoasa de Măderat
Așa cum îi spune și numele, această Mustoasă își are originile în satul Măderat. Este un soi de viţă de vie autohtonă, românească.În prezent acești struguri sunt cultivaţi în judeţul Arad, în podgoria Miniș – Măderat. În ceea ce privește originea acestui soi de struguri, specialiștii încă sunt în controverse după cum se precizează niddk.nih.gov. Unii spun că Mustoasa de Măderat și soiul unguresc Lampor Feher sunt unul și același. Alţi specialiști consideră Mustoasa de Măderat se trage din soiul unguresc.
-
Fetească Neagră
Feteasca Neagră este un soi de struguri românesc și are la dispoziţie suprafeţe mari în estul Munteniei și în sudul Moldovei.
Strugurii sunt niște fructe, care pot fi consumate și sub formă de must, dar mai ales de vin, iar specialiștii vinicultori s-au îngrijit, ca cel puţin în România, să existe o bogăţie de soiuri….
