Aspirina este indicata persoanelor cu boli cardiovasculare de ani si ani spre a reduce riscul de aparitie a evenimentelor trombotice si atacurilor ischemice cardiace.
Preparat cu actiune analgezica, antipiretica si antiinflamatoare, cu efect antiagregant plachetar, aspirina are numeroase efecte benefice pentru bolile cardiovasculare care sunt cauzate de mecanism sau ce presupun inhibarea unor enzime cu rol in propagarea inflamatiei, durerii si aderarii plachetelor.
Aspirina este un medicament neselectiv ce inhiba ambele izoforme ale enzimei: inhibarea COX2 se traduce prin efectele terapeutice favorabile, timp in care inhibarea COX1 este responsabila de reactiile adverse ale tratamentului prelungit cu aspirina sau alte medicamente asemanatoare. Cele mai frecvente reactii adverse sunt iritatia gastrointestinala, ulcerul gastriroduodenal, hemoragiile digestive, leziunile renale.
Efectul antiagregant al aspirinei se datoreaza inhibarii ciclooxigenazei plachetare si opririi sintezei de tromboxan – substanta care in conditii fiziologice poate facilita formarea cheagului hemostatic prin agregarea plachetelor. Acest efect se manifesta la doze mici de aspirina, efectele fiind de durata, deoarece medicamentul determina modificari ireversibile in functionarea enzimei plachetare.
Chiar daca efectele antitrombotice sunt foarte cunoscute, se pare ca aspirina are si un rol in prevenirea formarii placilor de aterom, care, la randul lor, sunt factori de risc pentru aparitia unor emboli sistemici sau pentru ingustarea progresiva a vasului respectiv. Aspirina poate fi utilizata si pentru mentinerea elasticitatii, respectiv pentru flexibilitatea vaselor sangvine.
Mecanism de actiune
Exista mai multe tipuri de enzime care pot fi considerate substraturi pentru aspirina, ciclooxigenazele fiind enzimele pe care aspirina le poate modula astfel incat sa determine efecte terapeutice, dar si efecte neplacute. COX1 este o enzima constitutiva, ea gasindu-se in mod normal in tesuturile organismului, unde exercita roluri benefice, promovand astfel starea de sanatate. Aceasta enzima este responsabila pentru mentinerea integritatii epiteliului gastrointestinal, pastrarea functionalitatii rinichiului si homeostazia vasculara.
Pe cealalta parte, izoforma COX2 este numita „inductibila”, ea fiind exprimata doar daca in organism apare o leziune ce declanseaza eliberarea unor mediatori ai inflamatiei. Acestia sunt cei care stimuleaza expresia enzimei, iar ea, la randul ei, este implicata in reactii ce au drept rezultat eliberarea altor produsi ce vor accentua reactia locala si vor exacerba durerea si inflamatia. Aceste substante, la formarea carora participa COX2, sunt implicate in aparitia edemului local, durerii, respectiv cresterii temperaturii in zona afectata. Influenta exercitata asupra acestor enzime explica de ce aspirina este atat un prieten, cat si un dusman al organismului.
Aceste substante au un rol antiagregant care deriva din blocarea COX2. Cel mai important dintre acesti mediatori este tromboxanul. Acest mediator este de fapt un lipid de natura eicosanoidica care are un rol decisiv in formarea cheagurilor de sange. Acest tromboxan este produs in plachete, fiind consecinta stimulilor locali care anunta vatamarea vasului de sange. Drept urmare, aspirina care are efecte puternice de blocare a enzimei COX2 poate influenta sinteza tromboxanului in acele plachete.
In consecinta, administrarea in doze mici de aspirina, pe o perioada indelungata, va bloca in mod ireversibil formarea acestuia. Prin urmare, sangele va deveni mai fluid, iar cheagurile nu se vor mai forma in mod spontan.
In ceea ce priveste modul de administrare a aspirinei, aceasta poate fi inghitita cu apa sau poate fi mestecata pentru un efect mult mai rapid, anume in 15 minute. Se recomanda administrarea in doze mici a aspirinei, intrucat administrarea unor doze mai mari de aspirina va duce la pierderea efectului antiagregant si la diminuarea avantajelor terapeutice, dar mai ales la un risc mai mare de aparitie a efectelor adverse administrarii de aspirina, de cele mai multe ori de natura gastrointestinala.
Indicatii de administrare
Aspirina este recomandata in mod special persoanelor diagnosticate cu boala coronariana ischemica, cu infarcte miocardice, dar si persoanelor care au factori de risc pentru aparitia sindroamelor de hipervascozitate sangvina.
Un alt avantaj al administrarii aspirinei il reprezinta scaderea seminificativa a riscului de aparitie a simptomelor in cazul persoanelor cu factori de risc pentru afectiuni cardiace.
Medicii specialisti recomanda administrarea de aspirina chiar in timpul unui infarct miocardic acut prin masticatie, daca pacientul nu este alergic la aspirina. In ceea ce priveste simptomele care anunta infarctul miocardic, printre acestea se numara durerea retrosternala si precordiala cu caracter „de gheara”, cu iradiere mandibulara sau de-a lungul bratului, ce pleaca pana la nivelul degetelor.
Administrarea prompta de aspirina in cazul unui atac miocardic scade viteza de avansare a cheagului, astfel incat pana cand soseste medicul specializat, cheagul nu se mai extinde, starea pacientului ramanand oarecum stabila.
In cazul tratamentului profilactic al episoadelor coronariene, specialistii recomanda administrarea zilnica a aspirinei avertizand insa ca o doza mai mare decat cea recomandata nu va ajuta persoanele bolnave sa obtina un efect mai intens, ci le va oferi in schimb reactii adverse importante, chiar pierderea efectului terapeutic.
Administrata in fiecare zi, in doze mici, aspirina poate fi indicata in urmatoarele cazuri:
• In urma unui infarct acut de miocard pentru a preveni un alt atac
• in cazul pacientilor cu boala coronariana ischemica diagnosticata
• pacientilor cu angina instabila sau stabila
• pacientilor care au avut un accident ischemic tranzitor sau un accident vascular cerebral
• in urma interventiilor chirurgicale
• in cazul barbatilor aparent sanatosi, cu varsta de peste 40 de ani, dar care prezinta factori de risc pentru afectiunile cardiace
• in cazul femeilor cu varsta de peste 65 de ani, aparent sanatoase, respectiv femeilor mai tinere de 65 de ani, dar care au cel putin un factor de risc pentru aparitia unei afectiuni cardiace
• in cazul pacientilor cu fibrilatie atriala
Eficienta tratamentului cu aspirina
1. Eficienta aspirinei in boala coronariana ischemica
Persoanele care au fost diagnosticate cu afectiuni coronariene ischemice sau care prezinta factori de risc spre astfel de afectiuni beneficiaza de cele mai mari avantaje ale tratamentului cu aspirina administrata pe o perioada indelungata.
Studiile cercetatorilor au demonstrat ca in cazul in care pacientii au un risc crescut spre dezvoltarea unor afectiuni ischemice, tratamentul cu aspirina are puterea de a reduce incidenta de aparitei a simptomelor cu aproape 30%.
Insa, cu toate acestea, administrarea tratamentului cu aspirina trebuie facuta numai in cazul in care avantajele depasesc riscurile.
Mai mult decat atat, si pacientii diagnosticati cu afectiuni ischemice cardiace pot beneficia de tratamentul cu aspirina.
Studii importante au demonstrat ca administrarea regulata de aspirina poate reduce in mod semnificativ mortalitatea.
2. Eficienta aspirinei in infarctul miocardic acut
Studiile efectuate in vederea eficientei aspirinei in cazul infarctului miocardic acut au evidentiat ca aspirina:
• are capacitatea de a reduce semnificativ riscul de infarct miocardic si moarte cardiaca subita la pacientii cu angina instabila;
• poate reduce riscul de aparitie a unui episod incipient de boala coronariana ischemica;
• va reduce riscul de infarcte recurente;
• poate influenta severitatea simptomelor (reducandu-le), poate reduce riscul de deces si de complicatii ale unui infarct miocardic acut daca este administrata cat mai prompt dupa debutul simptomelor;
• poate preveni aparitia unor placi de aterom care ingusteaza si rigidizeaza suplimentar vasele sangvine si care pot fi punctul de plecare al unor trombi ce vor obstrua vase importante ale circulatiei coronariene, splanhnice sau cerebrale.
Reactii adverse
Pe langa efectele benefice ale tratamentului administrat, aspirina are si foarte multe reactii adverse care limiteaza semnificativ administrarea ei si care pot duce la intreruperea tratamentului:
1. Iritatie gastrointestinala
In cazul administrarii cronice a aspirinei, pacientul poate suferi de gastrita difuza, eroziuni gastrice, ulcer gastroduodenal sau hemoragii digestive.
2. Reactii alergice
Administrarea de aspirina poate duce la reactii alergice care se manifesta prin eruptii cutanate, edeme sau cefalee.
3. Cresterea timpului de sangerare
In unele cazuri, aspirina poate creste timpul de sangerare postoperatorie, ceea ce influenteaza nefavorabil cicatrizarea si inchiderea plagii. Acest fenomen se poate mentine pana la zece zile si este frecvent in cazul pacientilor care primesc tratament cronic cu antiplachetare insa trebuie sa fie operati in regim de urgenta.
4. Aparitia angioedemului
Angioedemul poate aparea la doar cateva ore de la ingestia aspirinei. In cazul in care pacientul are afectiuni gastrointestinale active precum gastrita sau ulcerul, tratamentul cu aspirina nu este indicat si trebuie evitat, fiindca riscurile depasesc avantajele.
Atentionari speciale
Aspirina este recomandata atat in tratament simplu, cat si in combinatii terapeutice cu heparina sau cu substante antiplachetare precum clopidogrel sau abciximab inainte si dupa angioplastia ce priveste tratarea anginei instabile.
De retinut!
Este foarte important de stiut ca aspirina este eficienta mai ales in doza de 75 mg/zi intrucat ea protejeaza impotriva risuclui de aparitie a evenimentelor ischemice si are mai putine sanse de a declansa reactii adverse.
De asemenea, specialistii recomanda sistarea temporara a tratamentului cu minimum cinci zile anterioare efectuarii unei interventii chirurgicale generale sau dentare spre a preveni riscul de sangerare…
