Toamna si iarna avem la dispoziţie varza, rădăcinoasele, iar dintre fructe, cu deosebire, merele. Selecţia corectă şi combinarea adecvată a celor pe care le găsim în pieţe si supermarketuri ne scutesc de indigestii şi de alte suferinţe. V-aş reţine atenţia asupra câtorva repere nutritive, sub emblema „10 îndemnuri pentru o alimentaţie sănătoasă„.
1. Alimentaţia diversificată asigură necesarul de principii active, capabile să-i furnizeze organismului energia vitală, tăria şi vigoarea specifice sănătăţii. Gătiți cât mai simplu şi includeţi, la fiecare masă, minimum 20% crudităţi.
2. Cerealele trebuie să constituie coloana vertebrală a alimentaţiei. Sunt cele mai puţin poluate, echilibrate sub raport energetic şi proteic (11-13% proteine din necesarul caloric). Germinate, prăjite sau fierte, ele îşi păstrează intacte însuşirile regeneratoare şi fortifiante.
3. Vegetalele reprezintă hrana vie, esenţa vieţii. Consumaţi legume şi fructe proaspete. Cele prelucrate industrial (compoturi, dulceţuri, jeleuri) conţin, de cele mai multe ori, adaosuri nesănătoase (zahăr, conservanţi, coloranţi, aromatizanţi sintetici), precum şi alte substanţe periculoase care se formează în urma prelucrării sofisticate.
4. Plantele alimentare cu gust amar sunt pline de vitamine şi săruri minerale. Sa aveți în vedere păpădia, urzica, coada-şoricelului, pelinul, anghinarea, cimbrul şi altele. Consumaţi-le sub formă de salate, condimente, ceaiuri. Substanţele amare îmbunătăţesc digestia, reglează tranzitul intestinal, stimulează circulaţia sanguină și limpezesc gândirea.
5. Doi-trei litri de lichide, zilnic, sub formă de apă plată, ceaiuri din plante, sucuri de legume şi fructe proaspăt stoarse, hidratează ţesuturile, ajută organele digestive şi împiedică apariţia ridurilor.
6. Argila este un minunat supliment alimentar. Este un pământ virtuos, cu acţiune bactericidă. Absoarbe toxinele şi alcalinizează sângele. Are acţiune antiseptică şi cicatrizantă, citofilactică (regenerează celula) şi antimicrobiană, uşurând regenerarea celulelor.
7. Calitatea hranei vine şi de la limitarea alimentelor bogate în calorii (carne, zahăr, oţet, lapte, grăsimi, untură, margarină, dulciuri).
8. Cantitatea alimentelor este strâns legată de modul în care ne educăm voinţa de a fi sănătoşi. Excesul în alimentaţie îmbâcseşte mintea şi duce la depresie, favorizează îmbolnăvirea şi oboseala, îngreunează digestia şi, în final, ne scurtează viaţa. E bine să săriţi, din când în când, peste câte o masă. Postul – această uimitoare terapie – educă apetitul şi controlul de sine: vindecă multe boli considerate, altfel, incurabile.
9. Tihna mesei vă binedispune. Nu vă grăbiţi la mâncare. Mestecaţi încet şi nu vă amintiţi aspecte neplăcute din viața dvs. În felul acesta, hrana vi se va părea mai gustoasă, iar digestia va fi, negreşit, mai bună, mai uşoară. Faceţi ca timpul petrecut la masă să fie plăcut. Căutaţi companii agreabile.
10. Masa de dimineaţă trebuie să fie cea mai consistentă. Începeţi ziua cu un pahar cu apă călduţă, apoi înghiţiţi o lingură sau două de ulei vegetal presat la rece.
Dieta omului sănătos nu se raportează, întâi de toate, la aspectul caloric, cu atât mai mult cu cât necesarul de elemente calorice (protide, lipide, glucide) scade odată cu vârsta. În schimb, scoate în evidenţă necesarul de biocatalizatori şi antioxidanţi naturali, care înhibă reacţiile de formare a radicalilor liberi – asasinii celulelor noastre…
Dieta naturală face omul calm, relaxat, viguros, în timp ce alimentele gătite şi conservate, din cauza suprasolicitării digestiei, îi dau nelinişte, nemulţumire, moleşeală şi somnolenţă.
