Deși se spune că în intervalul anilor 1965 – 1989 s-a trăit permanent prost, se pare că adevărul este undeva la mijloc.
Se pare că în anii `70, în magazine se găseau mai multe feluri de salam, de brânză și de carne iar fructele, merele, perele, cireșele, dar și alte fructe românești se găseau din abundență!
Sucul de lămâi era des făcut în casă și era apreciat de toată lumea, nu era inexistent. Între anii `70 și `80, cu 5 lei îți cumpărai 200 de grame de salam de calitate, acela fiind net superior celui găsit astăzi în magazine. Copiii își puteau cumpăra din magazinele școlii cornuri și salam cu doar câțiva lei lăsați de părinți. Liceenii plecau anual în tabără cu școala, iar o astfel de deplasare de 10-12 zile costa aproximativ 400 de lei.
La școală, copiii erau consultați de un stomatolog, aceștia fiind programați și pentru consultații la cabinet în cazul unor probleme. Medicii se deplasau la casele pacientelor gravide, atât înaintea nașterii, cât și după. Dacă nu munceai, erai luat de pe stradă de poliție și îți era oferit un loc de muncă, iar apoi erai urmărit dacă muncești sau nu. În acea perioadă nu exista șomaj, cei mai mulți dintre oameni primeau case de la stat, iar pentru acestea plăteau chirii modice de 50 de lei pe lună. Un bilet de autobuz costa doar 50 de bani în anii `70, în 1989 ajungând la prețul de 1.2 lei.
Chiar dacă în apropierea anului 1989 a fost frig, iar magazinele erau aproape goale, asta nu înseamnă că așa a fost mereu. Curțile școlilor erau permanent deschise pentru ca elevii să aibă acces la sălile de sport și la terenul de fotbal, acestea fiind mereu pline de copii dornici de a face mișcare.
Biletele la ștrand au ajuns să coste 5 lei în 1989, prețul crescând brusc de la 3 lei. La școală, atunci când, din greșeală, se mai spărgeau geamuri cu mingea, nu era niciun scandal, iar geamul era imediat înlocuit. Copiii se plimbau cu bicicleta, iar toți aveau modele precum Pionier, Pegas sau Tohan. Patinoarele erau pline, iar copilăria celor de atunci a fost, cu siguranță, mult mai fericită.
La 1 noaptea erau transmise chiar și meciurile lui Ilie Năstase, Olimpiada de la Montreal, dar și alte competiții sportive.
Noaptea, puteai să mergi pe străzi fără să îți fie frică, cinematografele, terasele și cofetăriile aveau prețuri modice, iar noi cartiere de locuințe erau ridicate peste noapte. Trenurile de pe rutele lungi nu doar că nu aveau întârziere, dar ajungeau și mai repede ca în ziua de azi.
Cu un salariu mediu, oricine își permitea un concediu de 12 zile la mare, iar toată lumea cumpăra cărți când lua salariul, prețurile fiind foarte mici.
Deși se specula că unii tânjeau după o cană cu lapte, acesta era lăsat, de cei de la fabrici, în fiecare dimineață, în scara blocului. Puneai sticla goală într-o lădiță, iar dimineața o găseai plină.
În acei ani, admiterea la liceu și facultate nu era pentru oricine. Erau examene corecte, iar cei care erau acceptați erau, cu adevărat, cei mai buni…
sursa continut si foto: cyd.ro
