Paștele în 2019 va fi sărbătorit pe 28 aprilie pentru ortodocși și cu o săptămână mai devreme, pe 21 aprilie, pentru romano-catolici. Paștele este sărbătoarea Învierii Domnului, dar și un prilej deosebit de a aduna toată familia la un loc.
Paștele se sărbătorește în fiecare an într-o duminică. Modul în care se calculează data acestei sărbători a fost stabilit în cadrul primului sinod ecumenic, ce a avut loc în anul 325 la Niceea. Conform acestuia, Sfintele Paști au loc în „prima duminică după prima lună plină care cade după sau de echinocțiul de primăvară.”
Totuși, există câteva excepții de la această „regulă”:
- duminica Rusaliilor, căci atunci va fi celebrată pogorârea Sfântului Duh;
- duminica Floriilor, căci atunci va fi prăznuită intrarea în Ierusalim (așadar, o sărbătoare diferită de Înviere);
- atunci când într-o duminică va cădea o sărbătoare împărătească, precum Schimbarea la față, Ziua Crucii, Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos sau Botezul Domnului Hristos.
Sărbătoarea Paștelui este cea mai importantă sărbătoare creștină, dar și cea mai veche. După câteva zile de la intrarea sa în Ierusalim, de Florii, Iisus Hristos a fost pedepsit și răstignit pe cruce, acolo unde a și murit și a fost pus în mormânt. La trei zile după acest eveniment, a înviat din morți. Toate acestea s-au petrecut în numai o săptămână, cunoscută sub denumirea de Săptămâna Patimilor, cea dinainte de Înviere. În Sfânta Scriptură a Noului Testament este precizat faptul că Mântuitorul Iisus Hristos, înainte de a cădea pradă patimii, a prevăzut în numerate rânduri că va fi pedepsit prin răstignire, dar și că în a treia zi va învia. Pentru a nu lăsa ca acest lucru să se întâmple, iudeii au pus soldați pentru a păzi mormântul lui Iisus Hristos însă minunea nu a putut fi oprită. Această sărbătoare specială are ca scop menținerea vie a amintirii patimii, a morții, dar și a Învierii lui Iisus Hristos.
Inițial, atât Biserica Răsăriteană, cât și cea Apuseană celebrau Paștele la aceeași dată. Odată cu Marea Schismă din 1054, lucrurile s-au schimbat, iar Biserica Creștină a fost împărțită în două. Astfel, Biserica Apuseană urma să se afle sub autoritatea papei, în timp ce cea Răsăriteană urma să se afle sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol.
Ulterior, Papa Grigore al XIII-lea a înlocuit calendarul iulian, cel pe stil vechi, din cauza distorsiunilor pe care acesta le prezenta față de calendarul astronomic. Astfel, în anul 1582 s-a trecut la calendarul modern, gregorian, ce poartă numele Papei Grigore al XIII-lea.
Acesta a fost un proces destul de anevoios. Bisericile ortodoxe nu s-au conformat reformei gregoriene din motive confesionale și, în acest caz, au păstrat în continuare calendarul iulian. La sfârșitul secolului al XVI-lea, diferența dintre calendarul iulian și cel gregorian era de zece zile. Această diferență a crescut treptat, iar după anul 1900 a ajuns să fie de 13 zile.
În acest context se impunea armonizarea calendarului în toate domeniile vieții publice. Biserica ortodoxă a acceptat în final trecerea la calendarul gregorian. Acesta a fost adoptat în România în anul 1900. Ziua de 1 decembrie a devenit 14 decembrie pe stil nou.
Hotărârea de a se trece la calendarul gregorian s-a decis oficial în cadrul Congresului inter-ortodox de la Istanbul (Constantinopol la acea vreme), din anul 1923. Totuși, fiecare biserică ortodoxă avea libertatea de a decide care este momentul oportun pentru a face această trecere. Tot în cadrul aceluiași Congres s-a decis și ca modul de calculare a datei Paștelui pentru ortodoxie să se realizeze în continuare după calendarul iulian până în momentul în care toate bisericile ortodoxe îl vor adopta pe cel gregorian.
În zilele noastre, Biserica Ortodoxă Română celebrează Crăciunul după calendarul gregorian, iar Sărbătoarea Paștelui după calendarul iulian. Singurele Biserici Ortodoxe care sărbătoresc Paștele după calendarul gregorian sunt cea Finlandeză și cea Estoniană.
În ce dată va cădea Paștele în următorii ani:
În 2020, Paștele va cădea pe 19 aprilie pentru ortodocși și pe 12 aprilie pentru romano-catolici.
În 2021, Paștele va cădea pe 2 mai pentru ortodocși și pe 4 aprilie pentru romano-catolici.
În 2022, Paștele va cădea pe 24 aprilie pentru ortodocși și pe 17 aprilie pentru romano-catolici.
În 2023, Paștele va cădea pe 16 aprilie pentru ortodocși și pe 9 aprilie pentru romano-catolici.
În 2024, Paștele va cădea pe 5 mai pentru ortodocși și pe 31 martie pentru romano-catolici.
În 2025, Paștele va cădea pe 20 aprilie pentru ortodocși și pe 20 aprilie pentru romano-catolici.
În 2026, Paștele va cădea pe 12 aprilie pentru ortodocși și pe 12 aprilie pentru romano-catolici.
În 2027, Paștele va cădea pe 2 mai pentru ortodocși și pe 2 mai pentru romano-catolici.
În 2028, Paștele va cădea pe 16 aprilie pentru ortodocși și pe 16 aprilie pentru romano-catolici.
În 2029, Paștele va cădea pe 8 aprilie pentru ortodocși și pe 8 aprilie pentru romano-catolici.
În 2030, Paștele va cădea pe 28 aprilie pentru ortodocși și pe 28 aprilie pentru romano-catolici…
