Când cade Paștele în 2020 la ortodocși și romano-catolici?


119

Paștele ortodox va fi sărbătorit pe 19 aprilie 2020, iar cel catolic, pe 12 aprilie.

Paștele, sau Învierea Domnului, este considerată una dintre cele mai importante sărbători religioase atât pentru ortodocși, cât și pentru catolici. Este o sărbătoare publică, motiv pentru care școlile și majoritatea companiilor sunt închise. Oamenii celebrează această sărbătoare atât în biserică, unde merg să ia lumină și să participe la slujbă, cât și acasă cu familia și cei apropiați.

Totuși, de unde provine cuvântul „paște” ? Originea exactă a acestuia nu este clară. Unii istorici sugerează că provine de la sintagma „hebdomada alba”, folosită pentru a descrie hainele albe pe care noii creștini le-au purtat atunci când au fost botezați în Săptămâna Sfântă. Venerabilul Bede scrie totuși că acest cuvânt vine de la zeița fertilității, Eostre. De-a lungul timpului, creștinii au început să se refere la Sărbătoarea Învierii cu numele lunii în care a fost sărbătorită, „Eosturmonath” (easter), ceea ce numim acum aprilie.

Spre deosebire de celelalte sărbători precum Crăciunul, Halloween-ul, Ziua Mamei, care au date fixe și nu variază în funcție de anumiți factori, data sărbătorii pascale nu este în fiecare an aceeași. În 2019, de exemplu, Paștele ortodox a fost sărbătorit în data de 28 aprilie, iar cel catolic, în 21 aprilie, la o săptămână distanță. În 2020, lucrurile sunt asemănătoare. Luna este aceeași, aprilie. Totuși, Paștele ortodox va fi sărbătorit pe 19 aprilie 2020, iar cel catolic, pe 12 aprilie.

Modul în care este calculată data când va fi sărbătorit Paștele ține de două fenomene naturale: echinocțiul de primăvara și luna plină. În creștinismul occidental, duminica de Paște trebuie să urmeze întotdeauna prima lună plină după echinocțiul de primăvară. Paștele celebrează moartea și învierea lui Hristos, despre care Biblia spune că s-a întâmplat în jurul festivalului evreiesc. Paștele începe, de obicei, în noaptea primei luni lungi după echinocțiul de primăvară, cu excepția „lunilor de salt” când este a doua lună plină, ca în 2016.

În 2020, luna plină este pe 8 aprilie. Deoarece momentul precis al respectării luni pline poate varia în fiecare fus orar, Biserica va calcula, în schimb, data din calendarul ecleziastic. Aceasta împarte 19 ani calendaristici normali în 235 luni de 30 și 29 de zile fiecare, cu luna plină ecleziastică în a 14-a zi a fiecărei luni lunare. Luna plină pascală este cea care se încadrează pe sau după echinocțiul de primăvară, pe 21 martie. Ziua Paștelui este prima duminică după luna plină pascală, deci dacă luna plină este într-o duminică, Paștele va fi o săptămână mai târziu.

Creștinii din Est folosesc totuși calendarul iulian, la 13 zile după calendarul gregorian folosit în Occident, astfel încât luna plină și echinocțiul sunt calculate în funcție de o dată diferită. Asta înseamnă că în 2020 biserica estică va sărbători Paștele pe 19 aprilie, la o săptămână după bisericile occidentale. Câțiva ani, cum ar fi 2010,2011, 2014 și 2017, cele 2 biserici au sărbătorit Paștele în aceeași zi. Acest lucru se va întâmpla și în 2025. În alți ani, distanța dintre cele două sărbători poate fi de până la cinci săptămâni, așa cum s-a întâmplat în 2013 și 2016.

Datorită astronomilor care au putut să aprobe datele viitoarelor lune pline, Biserica creștină occidentală a folosit aceste calcule pentru a stabili un tabel cu datele ecleziastice ale Lunii Pline. Aceste date ar determina toate Zilele Sfinte din calendarul ecleziastic.

Un alt aspect deosebit de important legat de această sărbătoare pascală este Postul Paștelui. Acesta mai poartă în popor și denumirea de Postul Mare, deoarece este cel mai lung și cel mai dificil dintre cele patru posturi ale Bisericii Ortodoxe. De asemenea, aduce aminte de postul de 40 zile pe care Iisus Hristos l-a ținut înainte de începerea activității sale ca Mesia. La începuturi, în primele secole, nu a fost păstrată o anumită tradiție în ceea ce privea durata și felul postului. Așadar, existau oameni care posteau doar în Vinerea Mare, o singură zi. Alții reușeau să postească două zile, adică în vinerea și sâmbăta dinainte de Paște. Cu timpul, s-a ajuns la trei săptămâni de post, iar mai târziu, la șase și opt săptămâni. Abia după ce a fost uniformizată data Paștelui, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, a fost adoptată vechea practică, și anume cea a postului de șase săptămâni, practică ce s-a păstrat până în zilele noastre.

De-a lungul timpului, creștinii au dezvoltat o serie de obiceiuri și tradiții pe care le practică înainte și în timpul Sărbătorii Învierii Domnului. Pe lângă postul Paștelui, există și alte obiceiuri în funcția de zona fiecăruia, precum:

Deniile. Există două tipuri de denii: denia mică și denia mare. Denia mică are loc în Joia dinaintea Paștelui, când bătrânii se duc la biserică și este ținută slujbă, iar denia mare este ținută în Vinerea Mare, când copiii duc salcie la biserică, participă la slujbă și se cântă prohodul.

Floriile. Denumită în popor și Sărbătoarea Intrării în Ierusalim a Domnului, sărbătoarea Floriilor spune povestea Mântuitorului Iisus, care a fost întâmpinat cu ramuri de finic și măslin. În această zi, creștinii merg la biserică, duc, de asemenea, ramuri de salcie și participă la slujbă. Este zi cu dezlegare la pește.

Vopsitul ouălor. Este o tradiție românească ce presupune vopsitul ouălor în culoarea roșie, de obicei, începând cu miercurea dinaintea Paștelui. Culoarea roșie semnifică simbolul prosperității și al vieții însă sunt utilizate și alte culori precum galben sau albastru. În ziua Paștelui sunt ciocnite ouă și, ulterior, mâncate.

Iepurașul de Paște. Iepurașul a devenit un simbol al Paștelui și a fost preluat din tradiția germană în jurul secolului al XIV-lea. Legendele spun că această idee provine de la zeița Eostre, simbolizată de iepurași și asociată cu fertilitatea. Zeița Eostre a găsit cândva o pasăre rănită și, pentru a o vindeca, a transformat-o într-o iepuroaică, astfel dându-i posibilitatea să depună ouă. Pentru a-i mulțumi, iepuroaica îi oferea zeiței ouăle făcute și astfel a apărut tradiția iepurașului care oferă daruri de Paște, tradiție iubită îndeosebi de cei mici…

Date viitoare când va fi sărbătorit Paștele

2021:

2 mai: Paștele Ortodox

4 aprilie: Paștele Catolic

2022:

17 aprilie: Paștele Catolic

24 aprilie: Paștele Ortodox

2023:

9 aprilie: Paștele Catolic

16 aprilie: Paștele Ortodox

loading...