Gabriela Vrânceanu Firea – poveste de viaţă. A crescut langa un tata alcoolic…

Share

Primarul general al capitalei, fosta prezentatoare şi realizatoare TV Gabriela Vrânceanu Firea, a vorbit în cadrul mai multor interviuri de-a lungul timpului despre povestea sa de viaţă, pe care puţini oameni o cunosc. 

În cadrul acestor interviuri, Gabriela a declarat următoarele:

„Cele mai dureroase momente le-am trăit în copilărie și adolescență. Provenind dintr-o familie mai mult decât modestă și neavând foarte multe din cele necesare la școală, a trebuit să mă confrunt cu răutățile celorlalți copii – copiii sunt uneori de o cruzime înspăimântătoare – care observau și că n-am pachețel cu mâncare și că sunt încălțată în pantofi vechi de trei ani, de la sora mai mare, și hăinuțele sărăcăcioase și multe altele, de care ei râdeau. Iar eu mă simțeam umilită. Dar ce puteam face? Mama era vânzătoare și tata, muncitor necalificat, pe șantier. Stăteam șase inși într-un apartament cu două camere. Mama și-ar fi dat și sufletul din ea pentru noi, dacă ar fi putut. Muncea de dimineața până seara, era extraordinar de harnică și de optimistă. Din fericire, i-a dat Dumnezeu sănătate, că altfel nu știu cum ar fi făcut față”. 

„N-aș putea să am aceleași cuvinte de laudă pentru tata. Avea mari probleme cu băutura și, normal, cu serviciul. Mama, după ce că le avea pe ale ei pe cap, trebuia să mai bată și pe la tot felul de uși să-i găsească din nou de lucru, după ce el își pierdea slujba. La un moment dat, nu mai avea unde să se ducă, pentru că-l știa toată lumea ca pe un cal breaz. Bea foarte mult și ne bătea și pe noi, copiii, și pe mama. Până la urmă, am hotărât să-l părăsim. Chiar îmi revendic meritul că eu am convins-o pe mama sa divorțeze. Aveam 14 ani. L-am lăsat singur în apartament și am plecat cu toții. Ne-am mutat tot la două camere, dar într-un apartament complet gol, pentru că lucrurile rămăseseră la tata. Am luat-o de la zero. A fost îngrozitor de greu, dar măcar știam că putem dormi liniștiți, fără spaima de răcnete și bătaie!”.

„Când am terminat liceul, n-am putut pleca la București tot din cauza lipsei banilor, dar nici nu acceptam varianta facultății făcute la Iași sau chiar în Bacău. Asa că în toamnă m-am angajat ca suplinitoare de limba romană și franceză într-un sat… Am fost profesoară doar un trimestru, pentru că după aceea m-am angajat ca reporter la singurul săptămânal politic din Bacău, «Pur și Simplu»…”
„Am început să lucrez într-un oraș unde habar n-aveam de nimic. Eram așa de obosită uneori! Dar niciodată n-am simțit că mă voi sfârși și asta e diferența între oamenii care fac ceea ce le place și cei care se duc la serviciu forțat, din obligație. În toamnă, am dat examen și la facultate și-am avut marea bucurie să fiu declarată admisă. Din păcate, eu am fost genul de student care venea numai la cursurile obligatorii, mereu pe fugă, și asta pentru că lucram. În plus, tot în perioada facultății l-am cunoscut și pe soțul meu, am rămas gravidă și-am avut «privilegiul» de a da examene cu burta la gură!”.
Sursa foto: evzmonden.ro

Share
Abonează-te pe:Yve.ro news

Articole recente