Mihaela Rădulescu a vorbit despre perioada în care avea 32 de kg în plus

Share

Știm foarte bine faptul că Mihaela Rădulescu este extrem de atentă la siluetă și că face foarte multe lucruri pentru a se menține în formă.

Chiar dacă acum arată ca trasă prin inel, Mihaela Rădulescu nu a arătat mereu așa și a decis să vorbească despre acea perioadă din viața ei.

„Nu mai încăpeam nici în ochiul meu critic”

„Cred că mi-am câștigat dreptul de a vorbi despre siluetă, diete și soluții de slăbit miraculoase, de vreme ce «ambalajul» meu a suferit o modificare substanțială de la sarcină. Cele 32 de kilograme pe care le aveam în plus, dobândite prin indolența de a mânca fără noimă, de bucurie că eram gravidă și că aveam o sarcină fără probleme, mi-au schimbat întreaga abordare a… frigiderului, aragazului sau a dulapurilor cu provizii gospodărești. După ce a trecut euforia sarcinii și minunea alăptatului (care, la mine, a durat șase luni), am realizat că… eram nu numai o mamă fericită, ci și o… grasă nefericită. Toată viața făcusem sport de performanță (gimnastică) și nu refuzasem nicio provocare la alte întreceri sportive. Singurul capitol la care n-am avut nicio reclamație de când mă știu fusese silueta mea, corpul atletic, bine proporționat, și dinamismul cu care mă mișcam. Cu 32 de kilograme în plus, gazela din mine semăna mai mult cu o rață legănată, ca să nu spun… balenă eșuată.

Citisem destule articole despre diete, sănătatea trupului și importanța unei alimentații sănătoase și, deși le-am ignorat total cât am fost gravidă, mi-am propus să le invoc în corpore când am realizat că nu mai încăpeam în haine frumoase, în brațele soțului sau pe ecranul televizorului! Ca să fiu sinceră, nu mai încăpeam nici în ochiul meu critic, care-și revenise primul după sarcină și care-mi transmitea, în direct, fără menajamente, că arăt oribil, că am mai multe șunci decât raftul de mezeluri din alimentară și că în loc să mă mișc lejer, respirând aerul proaspăt al maternității, mă împiedicam în nasturi și fermoare care refuzau să se închidă pe cale naturală, gâfâind în timp ce îmi legănam copilul… când am luat hotărârea că trebuie să fac ceva, că trebuie să-mi revin și să slăbesc, am plecat direct către cabinetul unei prietene nutriționiste, pentru că am realizat că am de făcut o lucrare grea și că e total aberant să cred că voi putea să scap singură de balastul acumulat.

Doctorița Mihaela Bilic mi-a compus un regim de viață pe care aveam senzația că-l cunosc, dar nuanțele făceau categoric diferența. Faptul că mi-a compus programe alimentare sănătoase și eficiente m-a ajutat să înțeleg, în primul rând, cât de greșit mâncasem până atunci și ce consecințe are alimentația haotică, de proastă calitate, pe termen lung.

Mâncam exact ce-mi recomandase doctorița, fără nicio excepție, făceam sport zilnic și simțeam, destul de palid la început, că sunt pe drumul cel bun. Când mi-a spus să nu mă mai urc pe cântar zilnic, ci o dată pe săptămână, am căpătat și mai mult curaj, căci kilogramele se topeau amical. Cât despre disciplina și ambiția mea, admit că n-au fost niciodată mai performante.

Știam despre mine că am voință, dar n-o probasem nicicând atât de consecvent și nu fusesem niciodată mai ascultătoare. Practic, nu țineam nicio dietă frustrantă, ci mâncam sănătos, de mai multe ori pe zi, renunțând total la pâine, prăjeli, zahăr, amestecuri nereușite de alimente incompatibile, sucuri din comerț, mâncare de urgență, tip fast-food. În stomacul meu nu-și mai făceau loc plăcerile de altădată, ci necesarul zilnic de proteine, carbohidrați, vitamine, apă… Ziua mea începea, fără excepție, cu alergare și mișcări în forță de gimnastică, pentru recăpătarea mobilității și reactivarea mușchilor, continua cu activități de mamă sau de… vedetă (că, deh, începusem munca) și se încheia cu un alt program de sport, de data asta de lucru cu anumite grupe musculare esențiale. N-am lipsit nicio dimineață de la alergarea mea zilnică, de parcă îmi fugăream kilogramele, să dispară de pe mine. N-am lăsat în casă nicio urmă de alimente nesănătoase, care altădată îmi umpleau cămara și frigiderul, masa și poșeta… Odată cu mine au ținut și toți cei din casă același regim și, în loc ca soțul meu să simtă vreo frustrare, mi-a mărturisit, spăsit, într-o bună zi, că ar fi în stare să nu mai mănânce nimic dacă asta e soluția ca eu să redevin o soție rezonabilă în dimensiuni. Săracul de el, abia atunci mi-am dat seama cât de mare era suferința lui și cât de mult se abținuse să-mi spună ceva sau să-mi smulgă prăjiturile din gură, când eram gravidă!”, a povestit Mihaela Rădulescu…


Share
Abonează-te pe:Yve.ro news

Articole recente