Ulcerele reprezintă perforații ale căptuşelii protectoare a stomacului, esofagului sau duodenului (partea superioară a intestinului subțire). Cele mai frecvente sunt cazurile de ulcer duodenal, urmate de cele de ulcer gastric. Ulcerul esofagian are o frecventă de apariție mult mai redusă şi apare în special ca rezultat al abuzului de alcool.
Deşi stresul şi alimentația defectuoasă sunt cunoscute de mult timp ca fiind cauzatoare de ulcer, cercetările desfăşurate la sfârşitul anilor ’80 au demonstrat că un factor foarte important în apariția ulcerului este o infecție cu bacteria Helicobacter pylori. Aceasta este prezentă în 92% din cazurile de ulcer duodenal şi 73% din cazurile de ulcer gastric.
Simptome:
– Senzație de arsură în partea superioară a abdomenului, în special între mese, dimineața devreme sau după consumul de suc de portocale, cafea, alcool ori după înghițirea unei aspirine; de regulă, starea de disconfort dispare după administrarea unui medicament antiacid sau dacă mâncați.
– Scaun negru sau cu sânge.
Când trebuie consultat medicul:
– Dacă ați fost diagnosticat cu ulcer şi identificați simptome de anemie (oboseală şi ten palid).
– Dacă, pe lângă simptomele de ulcer, apare o durere acută de spate – s-ar putea ca peretele stomacului să se fi perforat. Dacă vomați sânge sau o materie ce seamănă cu zaţul de cafea.
– Dacă aveți scaun roșu închis sau negru, ori de consistenta jeleului – aceste simptome indică o hemoragie internă.
– Dacă aveţi frisoane însoțite de transpirație rece, simțiți că sunteți pe punctul de a vă pierde cunoștința – aceasta ar putea fi o urmare a pierderii masive de sânge.
Tratament
Pentru a atenua simptomele neplăcute, majoritatea bolnavilor folosesc medicamente antiacide. Există însă numeroase tratamente complementare care contribuie la rândul lor la diminuarea durerilor şi la vindecarea ulcerului.
Excelentă pentru tratarea ulcerului este varza, din al cărei suc se recomandă a se bea zilnic 1,5-2 l.
Lemnul-dulce, fie sub formă de macerat (o jumătate de linguriță de rădăcină măcinată lăsată opt ore cană cu apă rece), fie sub formă de infuzie (o lingură de amestec în părți egale cu mușețel, băută treptat în cursul unei zile), este un alt remediu excelent.
Pentru neutralizarea acidității gastrice, ca cicatrizant şi bacteriostatic se poate folosi cu rezultate bune pătlagina (câte o jumătate de linguriță de pulbere de frunze, de două-trei ori pe zi sau câte o înghițitură la două-trei ore dintr-o infuzie preparată din două linguri de frunze la o cană cu apă clocotită).
Tot pentru neutralizarea acidității gastrice se poate bea decoct de coada-calului (una-două lingurițe de plantă fierte 15 minute în 250 ml apă).
• Dietoterapie. Mulți nutritionişti recomandă suplimentarea regimului alimentar cu vitaminele A şi E, precum şi cu zinc, ce determină creşterea producerii de către organism a unei substanțe ce protejează căptușeala stomacului.
Remedii la îndemână:
• Renunțați la lapte. Deşi s-ar putea crede că proprietățile acestuia contribuie la diminuarea simptomelor, laptele stimulează în realitate secreția de acizi gastrici.
• Alegeți medicamentele antiacide potrivite. Nu toate dau aceleași rezultate pentru toată lumea.
• Fiţi prudent atunci când alegeți un analgezic. De exemplu, aspirina obișnuită poate provoca ulcerul sau poate împiedica vindecarea acestuia. O alegere foarte bună ar fi aspirina tamponata sau paracetamolul, care nu produc iritații la nivel gastric…
• Combateți stresul, deoarece acesta favorizează evoluția bolii. Practicarea tehnicilor de relaxare contribuie la diminuarea stresului.
