Expresia „fericiţi până la adânci bătrâneţi” nu s-a aplicat în cazul unui cuplu din America celui de-al doilea război mondial, pentru că, la doar şase săptămâni de la nuntă, un locotenent a fost detaşat pe câmpul de luptă, iar soţia nu a mai ştiu nimic de el. Timpul a trecut, iar după 70 de ani, un eveniment neaşteptat i-a schimbat întreaga viaţă.
În anii 1940, Peggy şi Billie Harris erau un cuplu de americani ca oricare altul. Dar, totul s-a schimbat la scurt timp de la nuntă, odată cu izbucnirea celui de-al doilea război mondial, când Billie a fost trimis să lupte în Franţa, fiind ultima dată când cei doi soţi s-au mai văzut.
De atunci, evenimentele care s-au succedat au fost dintre cele mai diverse şi contradictorii. Astfel, atunci când nu a mai primit veşti despre soţul ei, Peggy a crezut că acesta a murit pe câmpul de luptă, ca atât de mulţi soldaţi din acea perioadă. Vestea total neaşteptată a venit după câteva săptămâni, când femeia a aflat că soţul său scăpase cu viaţă şi urma să ajungă acasă. Iarăşi, după o scurtă perioadă, aceasta a primit groaznica veste că se făcuse o greşeală şi că, de fapt, soţul său murise cu adevărat pe câmpul de luptă. Complet bulversată în urma atâtor veşti contradictorii, ajutată de verişoara sa, Alton Harvey, Peggy a decis să meargă pe urmele soţului său şi să descopere adevărul, oricât de dureros ar fi fost acesta. Primul pas a fost răspunsul venit în urma scrisorii ei de la un membru al congresului american, care o informase că soţul său era, pur şi simplu, „dispărut în misiune”. În urma propriei lor investigaţii, cele două femei au aflat că, de fapt, soţul lui Peggy murise în Franţa, în timpul războiului şi fusese îngropat într-un cimitir din Normandia.
Deşi îi luaseră şapte decenii pentru a afla ce se întâmplase cu adevărat cu soţul ei, Peggy, oarecum uşurată la aflarea adevărului, a mers în Franţa, pentru a-i aduce acestuia un ultim omagiu. Aici, a aflat că drumul principal din micul orăşel Les Ventes primise numele soţului său, „Place Billie D. Harris”, pentru că acesta murise ca un erou, atunci când intrase intenţionat cu avionul în pădure, pentru a evita prăbuşirea acestuia peste oraş. Pentru a-i comemora amintirea, localnicii defilau an de an pe micul bulevard ce îi purta numele, onorând sacrificiul suprem al locotenentului Harris…
Cu durere imensă, dar şi cu satisfacţia de a fi aflat ce s-a întâmplat cu adevărat cu soţul său, Peggy îi omagiază viaţa şi îl poartă mereu în inimă, aşa cum recunoaşte chiar ea: „Ziua Veteranilor înseamnă foarte mult pentru mine și va însemna mereu. O să îmi amintesc de Billie în fiecare zi a vieții mele”. O adevărată lecţie de viaţă, spusă de o supravieţuitoare a războiului care a curmat nenumărate vieţi şi care a trecut printr-o tragedie personală, care i-a marcat pentru totdeauna existența şi a făcut-o să pornească într-o cercetare personală pentru aflarea adevărului ascuns în negura timpului.
