La începutul primăverii şi al toamnei, pentru suferinzii de ulcer se declanșează alarma. Nu se ştie din ce pricini, simptomele bolii se accentuează în forţă (uneori revin chiar şi la persoanele la care s-a constatat cicatrizarea leziunilor stomacale), „umbrind”
şi cele mai însorite zile. Ca să nu vă confruntaţi cu aceleaşi dureri cumplite, urmaţi cu încredere recomandările noastre.
Ulcerul peptic desemnează formarea unor mici răni fie în mucoasa care tapetează stomacul (ulcer gastric), fie în cea de la nivelul duodenului (parte a tubului digestiv care leagă stomacul cu intestinul subţire), fie în ambele.
Afectiunea se dovedeşte pe cât de chinuitoare, pe atât de frecventă; statisticile arată că o dezvoltă de-a lungul vieţii cel puțin un bărbat din zece şi o femeie din cincisprezece. Este semnalată cu precădere în jurul vârstei de treizeci de ani.
O bacterie păcătoasă
Astăzi se cunoaște faptul că aproximativ 70% dintre cazurile de ulcer peptic sunt provocate de o bacterie: Helicobacter pylori. Aceasta invadează, lent, dar sigur, mucusul protector din stomac şi duoden, permițând acidului gastric să erodeze țesuturile delicate aflate dedesubt. Infectarea este, în primul rând, consecința nerespectării normelor elementare de igiena individuală: consum de apă sau alimente infestate, mâncatul cu mâinile murdare, putându-se lua chiar prin contact direct cu pisici şi câini.
Tratamentul presupune în principal două tipuri de medicamente: antiacide, pentru diminuarea secretiei digestive, şi antibiotice, pentru a elimina bacteria, în cazul în care a fost depistată.
Probleme similare pot genera, mai rar, şi medicamentele antiinflamatorii luate fără prescripţie, în exces; alimentaţia incorectă (abuzivă cantitativ, cu dezechilibru între proteine, grăsimi şi glucide, cu mese la ore neregulate); consumul iraţional de produse iritante (condimente, sosuri iuți ori picante, cafea, alcool); fumatul; stresul fizic şi intelectual.
Manifestări si diagnosticare
Durerea din ulcerul duodenal este descrisă adesea ca o arsură, cel mai frecvent în capul pieptului sau, uneori mergând până în mijlocul spatelui. La unii se poate atenua după ce mănâncă ceva şi se poate accentua noaptea. Ulcerul gastric provoacă crize manifestate printr-o durere abdominală ascuțită, de obicei la o jumătate de oră după masă, ce se intensifică în timpul zilei.
În ambele cazuri, primăvara şi toamna se cunosc acutizări. Alte simptome pot fi greţurile, eructațiile acide (acre), pierderea apetitului şi, implicit, slăbirea.
Ulcerul gastroduodenal este diagnosticat cu ajutorul fibroscopiei, examen urmat, în cazul confirmării, de o biopsie, pentru a se depista existența Helicobacter pylori, totodată pentru a deosebi leziunile benigne de cele canceroase. Confirmarea înlăturării microbului se face cu ajutorul testului bacteriologic al sucului gastric, iar a închiderii leziunilor locale, prin examenul endoscopic de control.
Ignorarea multă vreme a problemei poate genera două complicaţii grave: hemoragia şi perforaţia (peritonita). Luaţi de urgență legătura cu medicul dacă observaţi sânge în scaun, dacă aveţi vomismente asemănătoare zaţului de cafea, o durere abdominală bruscă, severă şi constantă, care iradiază în spate şi care vă încovoaie, făcând respiraţia dificilă şi provocându-vă transpiraţii.
Într-un caz din trei, boala revine
Când ulcerul a fost determinat de infectarea cu Helicobacter pylori, iar aceasta a fost eliminată ca urmare a tratamentului cu antibiotice, riscul recidivei este foarte scăzut (sub 5% într-un deceniu). Totuşi, de multe ori, medicaţia specifică se dovedeşte
insuficientă pentru a extermina bacteria resonsabilă. Ca urmare, mai bine de 30% din cazurile de ulcer peptic recidivează în următorii ani.
Când leziunea a apărut fără să fi fost provocată de Helicobacter pylori (în 30% din situații), agravările ori recăderile sunt, de obicei, legate de continuarea administrării de antiinflamatorii. Astfel de medicamente se recomandă curent pentru ameliorarea durerilor reumatice, artritelor, artrozelor, starilor febrile sau, preventiv, în afecţiuni cardiovasculare (cum este cazul Aspirinei). Cel mai frecvent incriminate în acest sens, pe lângă acidul acetilsalicilic, sunt: Paracetamolul, Ibuprofenul, Antinevralgicul, Algocalminul, Indometacinul, Diclofenacul, Ketoprofenul, Piroxicamul.
Dacă ați primit o reţetă ce conţine asemenea pastile, pentru a limita pericolul îmbolnăvirii de ulcer gastroduodenal, cereți medicului de familie să vă prescrie o terapie protectoare pe termen lung, cu scopul de a diminua secretiilie gastrice.
Fitoterapie: plante cicatrizante gastric
• Aloe. Tinctură obţinută din 100 g frunze tocate, macerate în 400 ml alcool de 700. Se iau câte zece picături de trei ori pe zi.
• Busuioc. Infuzie dintr-o linguriţă de pulbere de frunze la o cană cu apă clocotită. Se lasă vasul acoperit 10-15 minute, apoi se strecoară. Se beau trei cani pe zi.
• Coada-calului. Decoct din o linguriţă de plantă mărunțită la o cană de apă. Se fierbe amestecul 15 minute, apoi se strecoară. Se bea în cursul unei zile.
• Coada-şoricelului. Decoct din zece g flori şi frunze uscate la un litru de apă. Se fierbe până când cantitatea de lichid scade la jumătate, iar apoi se strecoară. Se bea întreaga cantitate într-o zi, în trei reprize.
• Dud. Infuzie din două linguri de frunze mărunțite la o cană cu apă clocotită. Se lasă vasul acoperit zece minute, apoi se strecoară. Se beau două căni pe zi…
• Gălbenele. Infuzie din două lingurițe de flori peste care se toarnă o cană cu apă clocotită. Se lasă vasul acoperit 15-20 de minute, apoi se strecoară. Se bea întreaga cantitate în mai multe reprize, înaintea meselor.
