Denumirea de eritrocite are origini grecești, așadar provine de la grecescul „erytros” și „kytos”; globulele roșii (eritrocite) sunt celule specializate în transportul gazelor respiratorii la nivelul sângelui.
Denumirea pe care o poartă globulele roșii sau hematiile este aceea de eritrocite. Volumul de 40% sangvin este reprezentat de către eritrocite, acestea ocupă un rol-cheie atunci când vine vorba despre imunitatea organismului, deși un număr mic de eritrocite poate provoca anemia, iar un număr mare de eritrocite poate provoca un infarct miocardic sau chiar un accident vascular cerebral.
Sângele este alcătuit din plasmă, globule roșii (eritrocite) și globule albe și plachete, așadar globulele roșii (eritrocite) sunt parte componentă a sângelui.
Hemoglobina este conținută de către eritrocite, iar aceasta are rol în a pigmenta sângele; cu alte cuvinte, aceasta îi oferă sângelui culoarea roșie și totodată are proprietatea de prelua oxigenul și de a-l transporta la nivel pulmonar, dar și la celelalte țesuturi ale corpului.
Tot globulele roșii (eritrocite) au rolul de a transporta dioxidul de carbon de la țesuturi la plămâni, iar în momentul în care numărul de eritrocite va crește, transportul de gaze va fi mult mai lent, reducându-se; în acest moment corpul începe să resimtă oboseala și slăbiciunea.
Infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral pot apărea în urma numărului mare de eritrocite, astfel încât sângele va căpăta o textură vâscoasă și se va coagula mult mai ușor.
Cum se formează globulele roșii (eritrocite):
- Globulele albe și pachetele sunt formate de către măduva osoasă, care reprezintă un țesut moale și cu un nivel crescut de grăsime. La nivelul măduvei osoase fiecare celulă specializată își are originile într-un singur tip de celule, și anume celule nespecializate precum celulele stem.
- În urma divizării celulelor stem încep să se formeze celule nedefinite, numite și cap de linie pentru globulele roșii (eritrocite). Totodată, se formează și globulele albe și plachetele.
- Nivelul de viață al celulelor formate din cele stem este unul limitat, astfel că globulele albe pot trăi câteva ore sau câteva zile, plachetele au o durată de viață de până la zece zile, iar globulele roșii (eritrocite) au o durată de viață mult mai lungă, până la 120 de zile.
- De asemenea, numărul de eritrocite poate varia în funcție de sex și vârstă, de la individ la individ, astfel că la sexul masculin numărul de eritrocite poate fi între 4,7 milioane și 6,1 milioane pe microlitru de sânge, în timp ce la sexul feminin numărul de eritrocite poate fi între 4,2 milioane și 5,4 milioane pe microlitru de sânge.
Citește și: Gingiile sanatoase iti ajuta inima sa fie sanatoasa
Ce boli pot cauza globulele roșii (eritrocite):
- Eritrocita
- Această afecțiune poate fi contactată și din cauza stilului de viață neadecvat (de exemplu, cel care implică un consum de tutun), a diverselor boli pulmonare, a deshidratării sau chiar a malformațiilor congenitale la nivelul inimii.
- În cazul în care lipește tratamentul adecvat pentru acest tip de afecțiune, numărul crescut de eritrocite poate duce la accident vascular cerebral sau chiar la infarct miocardic.
Iată simptomele care indică acest tip de afecțiune:
- Migrenele constante pot trage un semnal de alarmă și pot indica totodată nivelul crescut de eritrocite.
- Durerile la nivelul pieptului (zona sternului, cavitatea toracică).
- Vederea încețoșată.
- Amețeala poate semnala, de asemenea, o alarmă, din cauza nivelului ridicat de eritrocite din sânge, care provoacă vâscozitatea sângelui și oboseala musculară.
- Durerile musculare – dacă nu ați făcut efort fizic și suferiți de dureri musculare, este indicat să faceți un set de analize, pentru că este posibil ca aceste dureri să fie cauzate de numărul ridicat de eritrocite din sânge.
- Tensiunea arterială crescută – în cazul în care detectați tensiunea arterială crescută, există riscul ca aceasta să aibă drept cauză numărul de eritrocite crescute din sânge. Tensiunea arterială crescută și netratată poate duce la un infarct miocardic.
- Țiuitul în urechi sau tinnitus.
- Pierderea în greutate.
- Durerile articulare.
- Îngroșarea pielii la nivelul palmelor și a zonei călcâielor sau apariția vânătăilor la nivelul pielii fără a vă fi lovit.
- Tulburările de somn.
- Tusea cronică.
- Schimbarea pigmentului pielii – în cazul în care eritrocitele sunt mărite, culoarea pielii va deveni ușor îngălbenită.
Alte simptome care indică creșterea nivelului de eritrocite din sânge:
- Hemoragiile puternice.
- Dificultate în momentul respirației sau senzația de apăsare la nivelul pieptului.
- Tulburările de vorbire, în articularea cuvintelor.
- Modificări la nivelul locomotor sau incapacitate motorie.
Cauze care care pot duce la creșterea nivelului de eritrocite (globule roșii):
- Hemoglobinopatia, care este o afecțiune de ordin congenital și presupune incapacitatea redusă a globulelor roșii de a transporta gazele și a realiza transportul de substanțe la țesuturi.
- Malformațiile congenitale la nivel cardiac.
- Insuficiența cardiacă.
- Dependența de nicotină.
- Transfuziile de sânge realizate în mod frecvent.
- Boli pulmonare cronice.
- Transplantul de rinichi.
- Cancerul renal.
- Policitemia vera, care este o afecțiune la nivelul sângelui în care măduva osoasă produce mult mai mult decât este normal eritrocite, trombocite și leucocite.
- Anumite antibiotice precum gentamicina sau methyldopa.
În lipsa unui tratament adecvat sau chiar lipsa unuia poate duce la compilații ale afecțiunii, precum formarea de cheaguri de sânge asociată de cele mai multe ori cu tromboza venoasă profundă, accident vascular, embolism pulmonar sau infarct.
Totodată, afecțiunea netratată poate duce chiar și la cancerul de sânge (leucemia), hemoragii puternice, anemie, hipertensiune, gută sau boli cornice renale.
Cum se pot preveni afecțiunile cauzate de nivelul ridicat de eritrocite din sânge?
În primul rând, trebuie să fie eliminați toți factorii de risc cunoscuți. Așadar, este necesar să se renunțe la tutun, să se țină sub control tensiunea arterială, consumul de carne roșie trebuie să fie redus, să se mizeze pe consumul mare de apă, să se evite diureticele și băuturile care conțin cofeină, să se evite consumul alcoolului și să se țină sub control masa corporală.
În al doilea rând, dacă este deja prezentă afecțiunea care are în vedere numărul crescut de eritrocite, trebuie doar să ții cont de cele menționate anterior, dar și să iei tratamentul indicat de medicul specialist, pentru a împiedica apariția riscului de complicație a afecțiunii în cauză. după concluziile experților de la britannica.com..
În cele din urmă, dacă manifești două sau mai multe simptome dintre cele enumerate mai sus, nu ezita să consulți un medic specialist pentru a putea detecta cauza reală a acelor simptome și a putea beneficia de un tratament medicamentos adecvat nevoilor organismului tău.