Limfocite scăzute – află ce înseamnă când numărul limfocitelor este unul scăzut, cum poate afecta acest lucru organismul uman, precum și care sunt remediile pentru restabilirea nivelului normal al limfocitelor.
Cuprins:
Limfocite scăzute – nivelul redus al limfocitelor poartă denumirea medicală de limfocitopenie (cunoscută și sub numele de limfopenie). Îți prezentăm, în cadrul acestui articol, toate informațiile pe care trebuie să cunoști despre acest subiect.
Ce sunt limfocitele și ce rol au?
Limfocitele reprezintă unul dintre tipurile de leucocite (celule albe) din sânge. În funcție de tipul lor, celulele albe sunt responsabile cu o anumită funcție, iar împreună luptă contra bolilor și infecțiilor. Celulele albe sunt o parte importantă a sistemului imunitar, întrucât ajută organismul să lupte contra antigenilor (adică a bacteriilor, virusurilor și a altor toxine). Dacă medicul spune că sistemul tău imunitar este scăzut, acest lucru înseamnă că există o deficiență a celulelor albe, cu alte cuvinte ai limfocite scăzute.
Măduva osoasă produce în mod constant celule care vor deveni limfocite. Unele pătrund în sistemul circulator, iar altele ajung în sistemul limfatic (care este un grup de țesuturi și organe precum splina, amigdalele, ganglionii limfatici), ce protejează organismul împotriva infecțiilor.
Limfocitele se împart în două categorii: limfocite B și limfocite T. Limfocitele B sunt responsabile cu producerea anticorpilor, iar limfocitele T sunt localizate în timus, au un rol important în sistemul imunitar și se împart în trei tipuri:
- Limfocite T CD4 (numite helper sau auxiliare), care secretă citokine sau interleukine (molecule care le ajută să coopereze cu alte celule);
- Limfocitele T CD8, care, la rândul lor, cuprind două categorii: limfocitele citotoxice (răspunzătoare de uciderea celulelor infectate de viruși) și limfocitele T supresoare (care controlează răspunsurile sistemului imunitar);
- Limfocitele NK („natural killer”, ucigaș natural), numite astfel deoarece distrug celulele canceroase sau pe cele infectate de virusuri.
Când este vorba despre limfocite scăzute?
Atunci când o persoană are limfocite scăzute, devine vulnerabilă în fața bolilor și infecțiilor. Numai medicul poate determina cu certitudine dacă ai limfocite scăzute. În funcție de analizele individuale ale pacienților, acesta poate spune dacă numărul limfocitelor persoanelor respective se încadrează sau nu în parametrii normali, cu alte cuvinte, dacă este vorba despre limfocite scăzute, ridicate sau normale. Iată care sunt, cu aproximație, nivelurile specifice adulților, în urma testelor realizate asupra limfocitelor:
- Cantitatea normala de limfocite la adulți: 800-5,000 (0.8-5.0) limfocite/microlitru (acestea reprezintă, în funcție de persoane, între 18% și 45% din totalitatea celulelor albe);
- Nivelul de limfocite scăzute: mai puțin de 800 limfocite/microlitru;
- Nivelul ridicat de limfocite: mai mare de 5,000 limfocite/microlitru.
Numărul normal al limfocitelor la bebeluși și copii este mai ridicat, iar în cazul lor, cel redus este considerat a fi mai mic de 3,000 de limfocite/microlitru.
Ce cauzează aceste limfocite scăzute?
Există diverse cauze pentru limfocite scăzute. Limfocitopenia (sau limfopenia), adică afecțiunea ce presupune limfocite scăzute, poate fi consecința anumitor boli sau afecțiuni. Unele dintre acestea, precum răceala sau infecțiile ușoare, nu sunt serioase în cazul majorității persoanelor. Însă, nivelurile de limfocite scăzute predispun la riscuri majore de infecții. Bolile de rinichi (mai ales cele cronice) pot cauza și ele limfocite scăzute.
Nivelurile de limfocite scăzute pot fi cauzate și de probleme de natură gastrointestinală: amiloidoză, boala celiacă, boli inflamatorii intestinale (de exemplu, boala Crohn sau colită ulcerativă), enterită regională, deficiență de zinc. Alte boli sau afecțiuni care pot provoca niveluri de limfocite scăzute sunt: subnutriția, HIV și SIDA, gripa, malaria, histoplasmoza, hepatita virală, septicemia, tuberculoza, febra tifoidă, boli autoimune (de exemplu, lupus), anumite tipuri de cancer (inclusiv anemie limfocitară, limfom și boala Hodgkin), utilizarea steroizilor, radioterapia, anumite medicamente (cum sunt cele pentru chimioterapie), unele boli moștenite pe cale genetică (așa cum sunt sindromul Wiskott-Aldrich sau sindromul DiGeorge).
Alti factori des întâlniți pentru care o persoană se poate confrunta cu limfocite scăzute sunt următoarii:
- Unul dintre motivele pentru care apar niveluri de limfocite scăzute este faptul că organismul nu produce suficiente limfocite;
- Un alt factor îl reprezintă distrugerea limfocitelor;
- Limfocitele pot fi blocate în splină sau ganglionii limfatici, ceea ce duce la limfocite scăzute.
- Există și medicații care pot cauza limfocite scăzute. Pe lângă tratamentele pentru cancer, mai sunt și alte medicamente care pot duce la niveluri de limfocite scăzute, fie că sunt de natură ușoară sau severă: azatioprină, carbamazepină, cimetidină, corticosteroizi, fumarat de dimetil, imidazol, interferon, metotrexat, opioid, bifosfonati pentru osteoporoză.
- Trauma în urma unei leziuni sau urgențe majore, precum infarctul miocardic, provoacă limfocite scăzute.
- Anumite operații, precum cea de bypass, pot duce la limfocite scăzute.
- Stresul și consumul mare de alcool reprezintă alți factori care duc la limfocitopenie.
Care sunt simptomele limfocitopeniei?
Este posibil sa nu simți simtome ale limfocitopeniei. În anumite cazuri pot exista unele simptome date de cauza sau boala care a declanșat nivelurile de limfocite scăzute, de exemplu: febră, tuse, curgerea nasului, inflamarea ganglionilor limfatici, amigdale mici sau ganglioni limfatici mici, dureri articulare, urticarie, transpirații nocturne, pierdere în greutate.
Prevenția
Prevenția nu se poate realiza decât prin îmbunătățirea sistemului imunitar, deoarece în acest mod se pot evita infecțiile. Cea mai bună metodă de prevenție este o dietă sănătoasă asociată cu odihnă suficientă, evitarea expunerii la germeni (se recomandă în mod special evitarea zonelor aglomerate), iar corpul își va recăpăta nivelul normal de limfocite.
Alimentația trebuie să fie bazată pe consumul mare de nutrienți, deoarece oferă o stare de bine și multă energie. Medicul sau nutriționistul te poate ajuta prin recomandarea alimentelor integrale care ți se potrivesc și care sunt bogate în proteine, vitamine și minerale. Medicul poate prescrie și un regim alimentar special pentru îmbunătățirea sistemului imunitar, precum și un ghid care să te ajute să alegi și să prepari în mod corect alimentele pentru a evita expunerea la germeni și la bolile cauzate de aceștia.
O altă metodă de prevenție este reprezentată și de igienă: spală-ți mâinile cu săpun de mai multe ori pe zi, iar când ești în oraș, folosește un dezinfectant pentru mâini. Stai departe de animale sau, dacă le deții tu, roagă pe altcineva să curețe după ele. Evită pe cât posibil sau acordă o atenție sporită activităților care îți pot provoca tăieturi, răni, zgârieturi, pișcături. Dacă te-ai îmbolnăvit, roagă-ți prietenii și rudele să își amâne vizitele.
Tratamente pentru limfocitopenie
Tratamentele pentru limfocite scăzute diferă în funcție de caz. Anumite persoane au nevoie să urmeze un tratament de prevenție a infecțiilor sau complicațiilor din cauza sistemului imunitar slăbit. Nivelurile de limfocite scăzute se pot trata acționând, în primul rând, asupra factorului declanșator, precum și la îmbunătățirea sistemului imunitar. În cazul în care tratamentele pentru diverse boli cauzează limfocitopenia, medicul poate stopa sau schimba medicația. De cele mai multe ori, nivelul scăzut de limfocite revine la normal după ce persoana respectivă a întrerupt tratamentul medicamentos care cauza limfocitopenia…
Pentru alte cauze, medicul poate prescrie următoarele medicații: o terapie ce presupune o combinație de antiretrovirale pentru HIV; alți agenți antivirali, antibiotice, medicamente atifungice, antiparazitare pentru tratarea unor infecții specifice; gamma globulină pentru a ajuta în prevenirea infecțiilor care se pot manifesta din cauza limfocitopeniei la nivelul celulelor B; transplant de celule stem în măduva osoasă.
