Sindromul Brugada


685

Sindromul Brugada reprezinta o aritmie cardiaca ce poate ameninta viata si se caracterizeaza printr-un ritm cardiac anormal particular, detectat cu ajutorul electrocardiogramei, ritm ce poarta denumirea de semnul Brugada.

Sindromul Brugada

Sindromul Brugada este de cele mai multe ori o afectiune transmisa genetic si aparent este o boala asimptomatica, desi ea poate duce, in unele cazuri, la lesin sau stop cardiac, putand fi tratata insa cu ajutorul defibrilatoarelor.

Simptomele sindromului Brugada

Chiar daca aparent este o boala asimptomatica, de obicei, cel mai important semn al sindromului Brugada este ritmul cardiac anormal, numit semnul Brugada.

Cele mai frecvente simptome ale persoanelor care sufera de sindromul Brugada sunt:

  • Lesinul;
  • Aritmiile cardiace si palpitatiile;
  • Oprirea batailor inimii (stopul cardiac).

Cand trebuie sa cerem sfatul medicului:

In cazul in care aveti palpitatii sau batai neregulate ale inimii este indicat sa consultati medicul specialist, intrucat ar putea fi vorba despre sindromul Brugada, cu atat mai mult cu cat cei din familie au fost diagnosticati cu acesta.

Cauzele sindromului Brugada:

In timpul tulburarii activitatii electrice a inimii, aceasta nu mai pompeaza sangele eficient, aparand astfel lesinul, aritmiile sau chiar stopul cardio-respirator. Acest sindrom este transmis genetic, dar poate aparea si in cazul administrarii unor anumite medicamente.

Factorii de risc ai sindromului Brugada:

Factorii de risc pentru sindromul Brugada includ:

  • istoricul familial de sindrom Brugada;
  • sexul masculin: barbatii adulti sunt mai frecvent afectati de sindromul Brugada;
  • rasa: sindromul Brugada apare mai frecvent in cazul asiaticilor;
  • febra nu creste riscul aparitiei sindromului Brugada, dar poate creste riscul aparitiei complicatiilor acestuia: sincopa si stopul cardiac.

Complicatiile sindromului Brugada

Stopul cardiorespirator reprezinta cea mai grava complicatie a sindromului Brugada. Acesta poate interveni in mod neasteptat, manifestandu-se prin oprirea functionarii plamanilor si a inimii. In cazul in care persoana in cauza nu primeste ajutor medical, ea va deceda.

Pregatirea consultului medical

Informatii folositoare in cazul pregatirii pentru un consult medical:

  • Intrebati daca este necesar sa nu mancati inaintea consultului;
  • Scrieti pe o lista toate simptomele, incluzandu-le chiar si si cele care nu par a fi legate de problema cardiaca;
  • Treceti pe lista si informatiile personale relevante: istoricul familial de stop cardiac sau alte afectiuni cardiace sau istoricul personal de lesin sau aritmii cardiace;
  • Treceti pe lista toate medicamentele pe care le luati, inclusiv suplimentele nutritionale – daca este cazul;
  • Mergeti insotit de catre un membru al familiei, daca se poate, fiindca de multe ori este dificil sa asimilati toata informatia pe care medicul v-o ofera in cadrul unei consultatii. Cel care va insoteste poate, de asemenea, sa va atraga atentia daca ati uitat sa relatati aspecte relevante pentru afectiunea de care suferiti.

In ceea ce priveste durata consultatiei, aceasta este limitata, astfel incat pregatirea listei de intrebari va poate ajuta sa optimizati timpul petrecut in cabinetul medicului.

Este indicat sa treceti intrebarile in ordinea descrescatoare a prioritatilor:

  • Ce anume cauzeaza simptomele?
  • Exista si alte posibile cauze care ar putea explica aceste simptome?
  • Ce investigatii ar trebui sa fac?
  • Voi necesita tratament pentru sindromul Brugada?
  • Care este cea mai buna metoda terapeutica in acest moment?
  • Trebuie sa restrictionez efortul fizic?
  • Ce anume ar trebui sa fac?
  • Cat de des trebuie sa revin la control?
  • Sufar si de alte afectiuni. Cum anume voi putea sa le tin pe toate sub control?
  • Exista restrictii pe care ar trebui sa mi le impun?
  • Ar trebui sa consult un medic supraspecializat in sindromul Brugada?
  • Exista brosuri sau alt tip de materiale tiparite pe care as putea sa le iau acasa? Ce site-uri web ar trebui sa vizitez? Exista grupuri de suport?
  • Membrii familiei mele vor trebui sa vina si ei la un consult?

Ce va face medicul ?

Medicul va va pune mai multe intrebari, precum:

  • Exista in familia dumneavoastra un istoric de sindrom Brugada sau alte aritmii cardiace?
  • Cand au debutat simptomele?
  • Simptomele apar ocazional sau mereu?
  • Cat de des apare lesinul?

Diagnostic

Testele care pot certifica diagnosticul de sindrom Brugada sunt:

1. Electrocardiograma (EKG) sub medicatie

In cadrul acestui test non-invaziv, niste electrozi plasati pe piept inregistreaza activitatea electrica a inimii, care se inregistreaza grafic sub forma electrocardiogramei, permitand astfel medicului sa le analizele in detaliu, pentru a aprecia eventualele anomalii ale ritmului si structurii cardiace.

2. Studiul electrofiziologic (EPS)

In cazul in care EKG-ul sugereaza posibilitatea existentei sindromului Brugada, medicul poate recomanda un studiu electrofiziologic pentru a stabili cu o mai mare exactitate locul din inima unde apare ritmul cardiac anormal. Medicul va plasa un cateter venos in interiorul inimii, prin intermediul vaselor de sange. Cateterul in cauza contine mai multi electrozi, acestia urmand a fi plasati in diferite puncte-cheie ale inimii. Electrozii vor oferi informatii despre activitatea electrica a inimii, informatii ce vor permite alcatuirea unei harti electrice a inimii pe care se poate detecta locul in care apar ritmurile cardiace anormale.

3. Testarea genetica

Aceasta nu este necesara pentru diagnosticarea sindromului Brugada in sine, dar poate fi deosebit de utila in screening-ul celorlalti membrii ai familei.

Tratament

Tratamentul sindromului Brugada depinde de probabilitatea aparitiei aritmiilor cardiace, persoanele care prezinta un risc mai ridicat de a avea aritmii sunt:

  • Cei cu istoric familial de moarte subita de cauza cardiaca;
  • Cei cu istoric personal de afectiuni cardiace;
  • Cei cu istoric personal de lesin sau sincopa.
  • In cazul acestei boli medicamentele nu sunt de folos, singura alternativa fiind reprezentata de implantarea unui defibrillator-cardioverter.

Defibrilatorul-cardiovertor implantabil (DCI)

Pentru persoanele care au risc, tratamentul poate fi reprezentat de implantarea dispozitivului numit defibrilator-cardioverter. Acest dispozitiv de mici dimensiuni monitorizeaza in mod continuu ritmul cardiac, transmitand astfel impulsuri electrice atunci cand este necesar, pentru a controla bataile anormale ale inimii. Procedura de implantare a unui defibrilator-cardiovertor implantabil (DCI) necesita o spitalizare de maximum doua zile.

Persoanele care au un DCI implantat pentru tratarea sindromului Brugada au acuzat defibrilatorul ca ar transmite undele de soc si atunci cand inima bate in ritm normal. Acest lucru se intampla mai ales persoanelor tinere, a caror inima bate mai repede in conditii de stres sau efort fizic…

In acest caz, medicul poate programa dispozitivul astfel incat sa se reduca posibilitatea aparitiei acestor neplaceri. In cazul in care aveti implantat un dispozitiv defibrilator-cardiovertor, este indicat sa intrebati medicul cardiolog cum anume puteti evita declansarea unor socuri de defibrilare in momente inadecvate.

loading...