Cătălin Scărlătescu este unul dintre cei mai amuzanți și mai îndrăzneți bucătari ai României. Acesta se bucură de un succes foarte mare, datorită rolului de jurat pe care îl ocupă în emisiunea Chefi la cuțite, dar și concursurilor pe care le-a câștigat.
Deși este o fire care adoră să se joace cu mințile oamenilor și mereu dă răspunsuri care lasă loc de interpretare, de data aceasta, când a fost întrebat de capitolul financiar, răspunsul său a fost extrem de clar. „Am ajuns șef bucătăr. În rest, munca mi-a cam luat-o înainte”, a declarat pentru Viva.ro, în cadrul unui interviu.
„Am lucrat prima oară la un hotel din Eforie Sud. Un an de zile am fost și eu șef… șeful cartofilor. Cred că am curățat tone. Aveam vreo șapte ani, eram la Brașov și am sunat-o pe bunica. Am stat cu ea la telefon până am făcut o tocăniță de cartofi”, a completat acesta.
Chef-ul are o viață luxoasă, la care mulți doar visează. Acesta are o casă foarte mare, dar și o mașină extrem de scumpă. Emisiunea pe care o jurizează și restaurantul pe care îl are în Centrul Vechi îi aduc foarte mulți bani în buzunar în fiecare lună.
În cadrul unui interviu acordat celor de la adevărul.ro, chef-ul a vorbit despre cea mai mare dezamăgire pe care a trăit-o vreodată: „Prima căzătură a fost în Germania. Unul din şefii bucătari din restaurantul în care eu spălam vasele şi făceam salate a întrebat cine poate face un sos bechamel. Fraierică de serviciu, bineînţeles: „Eu, eu. Fac eu!“. Tot timpul am încercat să mă afirm. Aşa am făcut în viaţă, tot timpul m-am căţărat. Eu m-am gândit că ăsta este momentul. Şi am făcut un sos bechamel, după cum înţelesesem eu de la fostul şef bucătar din România. Ăsta s-a uitat la el şi m-a întrebat ce e aia. M-a pus să mă întorc şi mi-a dat un şut atât de tare de n-am să uit în viaţa mea. M-a dat afară, erau 12 grade şi ploua. Eu eram în tricou cu mânecă scurtă. Am luat-o dintr-un sat în altul pe jos. Mergând aşa, Cel de sus m-a dus în faţa unei vitrine în care eu am văzut o carte de bucătărie. Am intrat şi m-am uitat la cuprins, că bechamel este în orice limbă. Noroc că aveau poze, în reţeta lor nu existau deloc ingredientele din capul meu. Mi-am dat seama că nici măcar nu ştiam să spăl salata. Aveam cam doi ani de bucătărie”…
